EDITORIAL Viitorul riscă să se prăbușească

Miercuri, 5 octombrie, a fost ziua lor. Unii au încercat să se detașeze de problemele existențiale cu care se confruntă zi de zi. Alții au preferat să vorbească despre ele. A fost o zi în care pedagogii au așteptat și au avut tot dreptul să audă cuvinte de recunoștință pentru munca depusă ca să ne educe copiii.

Unii au auzit astfel de cuvinte, alții au încercat să se bucure de liniște și de tăcere, iar alții au vrut să uite supărarea, suferința, revolta pe care le acumulaseră în ultimul timp, după ce au descoperit că, printre elevi, sunt copii agresivi, duri, brutali, gata să jignească sau chiar să lovească în profesor. Chiar dacă nu au trecut cu vederea astfel de cazuri, le-au dezvăluit,  le-au abordat și la reuniunile cu părinții, efectele au fost minime, pentru că cei vizați nu s-au dezis de comportamentul agresiv, răutăcios. Este adevărat, nu sunt foarte multe astfel de cazuri, dar suficiente, ca să ne adresăm mai multe întrebări.

De ce au ajuns elevii să aibă o atitudine puțin spus ostilă față de profesori? De ce avem cazuri când elevii sunt gata să renunțe la școală, decât să mai frecventeze unele ore? De ce agresivitatea manifestată în școală continuă și în afara școlii și e atât de greu ca ei să renunțe la ea?

Elevii de azi sunt nu doar rodul familiei, dar și al școlii, astfel, rădăcinile acestor probleme ar trebui căutate peste tot pe unde aceștia și-au parcurs copilăria și adolescența. 

Tot mai frecvent auzim că profesia de învățător, alături de cea de medic, e cea mai importantă, deoarece crește oameni, deseori oameni adevărați. Dar cum, unde s-a greșit, astfel încât cei crescuți în școli ajung să lovească în profesori sau chiar în părinți, frați surori? 

Școlile ne învață matematică, limba maternă, limbi moderne, fizică și chimie, geografie și istorie. Care dintre aceste discipline îi învață pe copii cum să trăiască în această viață? Cum să se descurce în situații de conflict? Cum să se descurce în condiții de sărăcie sau atunci când se confruntă cu neputința de a depăși niște greutăți? Deocamdată, aceste subiecte sunt tratate tangențial pe la orele clasei sau la Educația civică sau tehnologică, dar se pare că o astfel de abordare nu e deloc suficientă. Nu cumva din aceste motive cei care ies de pe băncile școlii se descurcă greu la alegerea profesiei, dar și mai greu le este să-și aleagă partenerul de viață, ca să-și întemeieze o familie. Așa, astăzi avem juriști cu facultăți terminate, dar inapți de a face dreptate celor care au nevoie de asta, avem medici cu facultăți, care mai degrabă omoară pacienții decât îi salvează de moarte, avem ingineri care construiesc drumuri sau case care se ruinează la scurt timp după finalizarea lucrărilor.

De ani de zile se tot dezbate problema restructurării programelor de studii, astfel încât școala să educe oameni capabili să facă alegeri corecte, să stabilească relații firești, oameni care ar vedea rostul cuvintelor, mai mult decât rostul acțiunilor violente, în orice circumstanțe s-ar afla.  

Se tot vorbește despre edificarea unui sistem modern de educație în școli, dar anii trec, iar acest lucru se întâmplă sporadic, în instituțiile în care directorii și echipele de pedagogi au înțeles că viața discipolilor lor depinde direct de anii petrecuți în școală. 

În ajunul zilei profesionale a pedagogilor am vorbit cu părinți, pedagogi, dar și cu elevi care spun că, mai întâi de toate, școala ar trebui să-i învețe pe copii a învăța, după care ar trebui să le educe spiritul critic în viață. Tot de la ei am înțeles că orice copil ar trebui să însușească din școală tehnici elementare de supraviețuire, ar trebui să deprindă cum să-și gestioneze rațional timpul și banii, cum să poarte negocieri chiar și în cele mai complicate situații. Vorbim tot mai mult despre nediscriminare și despre toleranță, dar în școli aceste subiecte sunt discutate doar atunci când unii copii nu acceptă ca printre colegi să fie și vreun copil cu nevoi speciale. 

În prezent, în instituțiile de învățământ din R. Moldova sunt  2161 de locuri vacante de pedagogi, cu 200 mai multe decât anul trecut. La anul viitor, acest număr ar putea crește cu alte 200 de locuri, școlile fiind lipsite astfel de dascăli de vocație. Viitorul riscă să se prăbușească. Alături de programele de studii care nu cuprind formarea celor mai importante abilități de viață, lipsa profesorilor e una dintre cele mai serioase probleme din societate… Cine e preocupat astăzi de identificarea soluțiilor?

Aneta Grosu