EDITORIAL Unde sunt tinerii și tinerele Moldovei?
Anual, în a doua duminică a lunii noiembrie, în Moldova se sărbătorește Ziua Națională a Tineretului și anterior ei, i se dedică o săptămână întreagă de evenimente și omagii tinerilor. Noi îi sărbătorim nu doar în noiembrie, dar și în august, de Ziua Internațională, dar sărbători și dăți în calendar sunt multe, dar cine le mai numără. Ce am ajuns deja să numărăm sunt, propriu-zis, tinerii și tinerele care mai sunt în Moldova, care încă își mai au viza de reședință între Prut și Nistru și care pot participa la aceste sărbători. Întâmplător sau nu, dar chiar la sfârșit de toamnă ajungem să numărăm tinerii, ca în zicală. Probabil că acest calcul nu ne bucură și iar ne reamintim…
Cine sunt tinerii Moldovei? Sincer, nu am participat la vreo sărbătoare sau adunare unde să mă duc să-i văd pe toți laolaltă, dar aș vrea să-i cunosc și să aflu cât mai multe. Eu știu de bula mea, de unde m-am născut și unde am crescut, prietenii mei cu care ne întâlnim la vreo cafenea de la vreun colț prin Chișinău, dar ei sunt cu mult mai mulți de atât. Sunt tinerii și tinerele din localități, care locuiesc în raioanele țării, dar și cei care trăiesc în afara Moldovei, departe de casă. Sunt tineri sportivi, chelneri, ONG-iști, liceeni, parlamentari, găgăuzi și din Transnistria, tineri cu dizabilități, tineri din medii dezavantajate. Sunt și cei care asamblează corturile din fața Procuraturii și sunt de acord să doarmă în ele sau cei care asamblează nanosatelite, să fie trimise în spațiu. Sunt ai Moldovei și împreună avem multe de oferit țării noastre. În sectorul de tineret se încearcă foarte mult să se iasă din aceste bule și să se afle și să se dezvolte toate dimensiunile și ideile, care pot apărea, când mai mulți tineri moldoveni se adună. Chiar și acest editorial pe care îl scriu e menit să treacă de granițele Chișinăului și să fie citit de către tineri la care e „greu de ajuns”. Cine sunt ei și ele? Oare au fost la Ziua Națională a Tineretului? Eu nu știu, dar ei sunt viitorul.
Noi suntem viitorul. În 40 ani, atât cât durează să se schimbe generațiile, vom rămâne doar tinerii de acum să fim prezentul Moldovei atunci și să construim deasupra la ce se vrea a repara și a construi acum. Trebuie să se și conștientizeze că diferența dintre generația tânără și celelalte vârste e prea mare și e prea greu să ții pasul cu cât de mult ea crește la moment, din cauza inovațiilor din tehnologie și a vitezei mediului online și a digitalizării, care dezvoltă alte seturi de competențe, pe care încă le descoperim. Probabil că și activitățile, de exemplu, din cadrul Săptămânii Naționale ale Tineretului trebuie să capete alte dimensiuni și să targeteze alte necesități, precum sănătate mintală, antreprenoriat, educație financiară, mediatică, sexuală, economică și digitală.
Eu fiind o tânără de 20 de ani realizez că generațiile care vin din urma mea sunt mult mai rapide digital și pot stoca mult mai multă informație ca mine, iar eu nu pot ține pasul cu asta, așa cum părinții mei nu reușesc uneori să țină pasul cu mine, iar din aceste diferențe ale generațiilor avem doar de învățat. Participarea tinerilor în procesul decizional trebuie să fie pe cât de activă posibil, pentru că pot aduce la masa de discuții perspective creative și care corespund celor ce se întâmplă la moment. Trebuie să avem loc la masa rotundă și să fim reprezentați într-o mare măsură, pentru că diversitatea de care vorbeam mai devreme poate fi resimțită prin acoperirea tuturor comunităților.
Conform unui studiu al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, „Evaluarea cheltuielilor destinate sectorului de tineret a APL-urilor de nivelul II”, a fost determinat câți lei se cheltuie în medie pentru un/o tânăr/ă de către autoritățile publice locale raionale/municipale. 20,84 lei e media în 2019 pentru un singur tânăr, fiind în descreștere față de 2018 și cu doar 10 unități teritorial administrative, care au cheltuit peste medie – 21 lei. Imaginați-vă că primiți de la cineva 21 lei. Gândiți-vă oare ce ați face cu ei?
Specificul tinerilor este că au nevoie să se simtă înțeleși, poate chiar importanți. Nu doar de sărbătoarea lor, ci atunci când se fac bugete pentru educație și pentru domeniul tineretului. Din punctul meu de vedere, educația este cheia și rădăcina care încă va mai ține tinerii acasă sau care îi va și motiva să se întoarcă în viitor acasă, poate cu propriii copii și să aducă acasă cunoștințe și know-how, inspirați de ce au văzut peste hotare. O educație de calitate va crea și tineri activi civic, care vor lupta pentru revendicările lor, vor avea gândire critică și capacități de comunicare.
Pentru ca tinerii și tinerele să salveze Moldova mâine, ei trebuie susținuți aici și acum. Tinerii Moldovei sunt acolo, unde simt că ei contează.
