Editorial Țineți minte cum plecam în UE sub tren?
Țineți minte când femeile fugeau din Moldova ascunse în portbagajele mașinilor, legate sub vagoanele trenurilor sau străbătând noaptea hotarul cu UE prin lanurile de porumb? Țineți minte cum evadau tinerii din Moldova înotând Prutul toamna târziu? Unii se înecau, alții erau prinși.
Țineți minte cum firme obscure se îmbogățeau pe spatele acestor oameni, care se împrumutau și plăteau mii de euro ca să fie cărați noaptea ascunși în remorci pentru a ajunge în UE? Țineți minte că aceste firme, cu protecție în casele de stat, le ofereau oamenilor vize false contra zeci de mii de euro? Țineți minte câte tragedii s-au întâmplat când bieții oameni se îmbolnăveau de frig și de frică, fiind transportați ilegal? Țineți minte câte învățătoare din Moldova ajungeau în închisorile europene pentru că erau duse de cărăuși criminali să treacă ilegal hotarele cu UE? Țineți minte câtă lume s-a smintit, trecând prin acest calvar? Țineți minte câte mame n-au putut reveni cu anii din Italia sau Franța, pentru că nu aveau acte, iar copiii acasă creșteau singuri și triști?
Era începutul anilor 2000, oamenii nu mai aveau speranța să își găsească un loc de muncă care să le acopere nevoile, dar nici vize sau permis de muncă în alte state nu aveau, de aceea plecau ilegal. Țineți minte sau ați uitat? Țineți minte cum Voronin, președinte din 2001 până în 2009, declara râzând că nu există migrație ilegală? Țineți minte ce cozi enorme se creau la oficiile poștale în fiecare după-amiază pentru ca să trimită oamenii solicitări de cetățenie română, iar Voronin zicea că în Republica Moldova nu există români? Țineți minte cum acesta ataca jurnaliștii și societatea civilă care coopera cu occidentul că ar umbla „ca țachii după morkovkă” și că ZdG face parte din presa negativă și facem țara de rușine? Țineți minte cum acesta plătea din bani publici niște vasali ai Moscovei să facă filme documentare despre Ștefan cel Mare pe placul Kremlinului? Țineți minte cum semna abecedarele copiilor în grafie chirilică? Țineți minte cât de greu era să reziști, cât de periculos era să lupți, cât de imposibil era să pleci?
Țineți minte că Plahotniuc s-a născut în sânul conducerii lui Voronin și atunci când a ajuns acesta la putere, era și mai periculos să lupți, era și mai scump să pleci, și doar ilegal? Țineți minte? Sau ați uitat? Nu cred că învățătoarele cu ochii scurși de lacrimi în Italia pot uita asta. Nu cred că ai lor copii rămași singuri aici pot uita asta. Nu cred că elevii lor pot uita asta. Nu cred că durerile sfâșietoare se uită vreodată. Nu cred că generația asta mai uită acest calvar.
Dar se pare că am început să uităm câte un pic ce ni s-a întâmplat în 2014, cum UE ne-a oferit regim liberalizat de vize și avioanele au început a căra mamele la copii, nepoții la bunici, sufletele acasă, familiile împreună. Cu binele ne obișnuim repede și am început să vedem că și binele acela bun care a venit după răul cel mare ar putea fi îmbunătățit. E normal așa, doar să fim atenți să nu ne întoarcem înapoi, să nu pierdem regimul de vize, să nu devenim ostaticii oamenilor Moscovei la Chișinău.
Dacă țineți minte cât de greu a fost să obținem aceste pașapoarte care ne permit să circulăm liber în UE, dacă țineți minte câtă suferință ne-a costat acest drept, dacă țineți minte cât de rău a fost fără acces în UE, vreau să vă anunț că cetățenii Georgiei, care au obținut acest regim liberalizat de vize odată cu R. Moldova, sunt pe punctul de a pierde acest privilegiu. Pentru că autoritățile Georgiei se manifestă împotriva UE.
Problema e că pașaportul european nu se dă selectiv, se dă tuturor cetățenilor unui stat concomitent – și celor pro, și celor anti, se dă în baza dorinței unei majorități. Și se poate retrage tuturor concomitent – și celor care luptă pentru drepturile tuturor, și celor care luptă pentru drepturile lui Putin în Moldova. Problema e că trebuie să căutăm mesaje pentru toți ca să nu pierdem fiecare. E greu, dar poate fi mai greu. Dacă n-ați uitat, transmiteți acest mesaj și altora, să ținem minte împreună – pentru ca să nu ni se ia, pentru ca să nu renunțăm la UE.
