Editorial „Temă pe acasă” pentru fiecare
Spectacolul de săptămâna trecută de la guvern, cu vechi și noi miniștri, ne-a convins o dată în plus că mai degrabă cerul își va schimba culorile decât PAS stilul și obișnuințele de a guverna. Toate rămân pe vechi. La guvernare, indiferent de remanieri – aceeași mână de „oameni buni” în toate funcțiile statului, ca și în 2023, și în 2022, chiar dacă autoritățile recunoșteau și singure la sfârșit de an că lucrurile se mișcă greu, iar așteptările anului au fost mai mari decât reușitele.
De ce nu a mers? Războiul? Da, și războiul, numai că războiul de data asta a fost de partea noastră. Grație războiului și Ucrainei, dar întâi de toate României (care în 30 de ani a rupt pentru noi ușile în toate cancelariile europene), și mai apoi și Chișinăului (Maiei Sandu personal), azi suntem în negocieri de aderare la UE. Dar în rest? De ce totuși „nu se rup apele”? În economie, la finanțe, la dezvoltare rurală, educație, la social… E cazul să ne întrebăm. 2024 e un altfel de an decât 2023. Vin alegerile. Dar nu a mers, probabil pentru că PAS rămâne, precum a și fost din start, un partid necooperant, supraplin de orgolii, care se ține în izolare totală față de restul clasei politice, care este axat mai mult pe funcții decât pe relații și comunicare, este infantil și tupeist – lucru de care nu o singură dată a fost acuzat.
Așa e sau nu, dar faptul că într-un an electoral foarte important, PAS, care are președinte în mandat, rămâne tot mai singur în fața rivalităților politice, devine tot mai vizibil, ba chiar suspect. PAS pierde terenul. În doi ani și jumătate, din toată garnitura i-a mai rămas doar locomotiva – Maia Sandu.
2024 nu va fi nici el un an ușor. Va fi, popular vorbind, un an sucit, foarte încurcat, greu de desucit, plin de probleme, „crucișuri de săbii”, cu multe iluzii, manipulări și provocări… Va fi mai mult un an al întrebărilor. Și asta pentru că este un an electoral. Avem alegeri prezidențiale, cu cea mai mare, după Ucraina, luptă pentru R. Moldova, ținând cont că situația geopolitică în regiune rămâne extrem de tensionată, condițiile războiului și păcii pentru Ucraina – neclare, iar pentru prezidențialele din toamnă, Moscova se pregătește să scoată în prima linie pe „frontul de stânga” mai multe comandouri politice (partide și mișcări) sub „comandamentul” hoțului-fugar Ilan Șor. Deși „brigăzile” de luptă ale lui Șor nu sunt singurele care vor fi mobilizate împotriva PAS și împotriva „dreptei” care se opune politicii expansioniste a Moscovei în Ucraina.
Un alt considerent din care 2024 va fi un an mult mai contrariat decât 2023, este războiul din Ucraina, pentru care nu s-a găsit o formulă de pace nici la recentul Forum Economic Mondial de la Davos (Elveția, 15-19 ianuarie 2024), așa cum nu s-a găsit nici anul trecut la alte două reuniuni la nivel mondial (Jeddah/Arabia Saudită și New Delhi/India). Rusia, care nu a fost invitată la două din cele trei summituri, a declarat după Davos că toate reuniunile la care problemele războiului sunt discutate fără Rusia sunt pierdere de timp.
Și după Davos, ca și până la el, războiul continuă să omoare Ucraina. Potrivit ultimelor pronosticuri, războiul „ar putea dura încă trei, patru, cinci ani”. Este declarația președintelui World Economic Forum, Klaus Schwab. Prezent la Davos, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut Congresului american să deblocheze noul pachet de asistență militară pentru Ucraina (61 de miliarde de dolari SUA), fără de care armata ucraineană face tot mai greu față situației pe front. „Dați-ne arme!” – a cerut Zelenski de la tribuna Forumului, în caz contrar, „dacă Ucraina pierde războiul, Putin o să vă mănânce la cină cu tot cu UE, NATO, libertate şi democraţie.”
În timp ce președintele Zelenski cerea arme la Davos, publicația Bloomberg scria, făcând trimitere la surse apropiate Kremlinului, că Rusia, pe canale neoficiale, le-a transmis oficialilor americani că este pregătită pentru dialog în problema războiului. Putin promite să abandoneze cererea privind statutul neutru al Ucrainei și aderarea Ucrainei la NATO în schimbul teritoriilor ocupate, care reprezintă aproximativ 18% din teritoriul ucrainean.
Va fi Ucraina abandonată? Kievul exclude orice cedare de teritorii, americanii spun că nu văd semne că Rusia este pregătită să pună capăt războiului în Ucraina, iar Kremlinul amenință Kievul că dacă va continua războiul, „statalitatea Ucrainei ar putea suferi o lovitură ireparabilă…”. Într-o altă declarație similară, Putin a dat de înțeles că vrea Kievul.
Asta este starea de fapt la început de an electoral pentru R. Moldova. În astfel de condiții avem de făcut alegeri libere, corecte, transparente și democratice. Alegerile prezidențiale din toamnă pe care Rusia nu le va lăsa fără control și războiul din Ucraina, care rămâne în continuare o amenințare și pentru noi, sunt două probleme majore pentru destinul R. Moldova. Mai există și alte câteva, importante și ele: referendumul privind aderarea la UE, negocierile de aderare, situația la Nistru, alternativele politice și electorale, ca să nu mai amintim aici de pachetul socio-economic, dar alegerile, în condițiile unui război care ne pândește zi și noapte de peste „gard”, rămân o „temă pe acasă” pentru fiecare.
R. Moldova nu a avut niciodată nevoie de atâta unitate ca acum. R. Moldova nu a fost niciodată într-o situație mai penibilă ca acum, cu un partid de dreapta la guvernare atât de rupt de „dreapta”. Care ar fi partidele care i-ar putea deveni parteneri electorali Maiei Sandu (singura deocamdată candidată anunțată), altele decât PAS, pentru că PAS a fost prea orgolios la guvernare și nu și-a făcut aliați, ci adversari. Pentru prezidențialele din toamnă, Maia Sandu trebuie să optimizeze PAS-ul, iar dacă nu – să găsească o altă ecuație politică decât PAS. Cu PAS, în izolare, puțin probabil să țină pasul în alegeri.
