Editorial Summitul s-a încheiat. Războiul a rămas
În februarie 2022, Vladimir Putin ataca Ucraina, ca și Hitler, în baza unei „operațiuni speciale” care presupunea, în cel mult trei luni, ocuparea Kievului și schimbarea puterii în Ucraina. De cât timp durează războiul lui Putin în Ucraina? Și cât va mai dura? Și cu ce preț? Istoria se repetă?
Vrem pace, dar nu putem scăpa de război. De doi ani și patru luni, în vecinătatea noastră, Ucraina, măcelărită de război și, alături de ea, comunitatea globală este într-o permanentă căutare a formulelor și formatelor de îmblânzire a războiului și de negociere a păcii în Ucraina. Și, în loc să se simplifice, lucrurile se complică. Spunem una, gândim alta și facem cu totul altceva. Vorbim de pace, dar tot călare pe tancuri. Ne cheltuim și pentru una, ne cheltuim și pentru alta. Și problemă peste problemă e că nu e clar cât ar putea ține aceste căutări de pace, dacă cei care o caută sunt căutătorii ei adevărați și până unde vor să ajungă cu acest război făcătorii lui, care-și schimbă mereu adresele și țintele, amenințând să se răzbune (?!) când pe Europa, când pe toată lumea. Amenințările vin în dependență de dispozițiile sau indispozițiile Kremlinului. Noi nu știm, la modul serios, nimic sau aproape nimic despre acest război. Comunicatele de presă, conferințele de presă și alte informații care se strecoară pe site-urile de știri, reflectă războiul de la suprafață. Războaiele adevărate nu stau la vedere. Războaiele mari au tainele lor și se fac în culise, iar în culise nu oricine are acces.
Marile adevăruri despre cel de-al Doilea Război Mondial când au devenit publice? După ruinarea URSS și desecretizarea arhivelor. Așa am aflat despre pregătirile războiului, despre alianțe și anti-alianțe, despre „tovărășia” de arme dintre Hitler și Stalin, împărțirea Europei în zone de influență, Pactul Ribbentrop-Molotov și planurile de război ale Germaniei împotriva URSS. În vara lui 1941, Adolf Hitler dă curs operațiunii militare „Barbarosa” și invadează Uniunea Sovietică. Hitler urmărea ocuparea URSS până dau gerurile. Pe cât s-a întins războiul lui Hitler și cu ce urmări? În februarie 2022, Vladimir Putin ataca Ucraina, ca și Hitler, în baza unei „operațiuni speciale” care presupunea, în cel mult trei luni, ocuparea Kievului și schimbarea puterii în Ucraina. De cât timp durează războiul lui Putin în Ucraina, considerat cel mai sângeros după cel de-al Doilea Război Mondial? Și cât va mai dura? Și cu ce preț? Istoria se repetă? De la o zi la alta, tot mai mulți lideri și state sunt în căutarea unei soluții de pace pentru războiul din Ucraina.
La sfârșitul săptămânii trecute (15-16 iunie), la Bürgenstock (Elveția), avea loc Summitul Global în problema războiului și păcii în Ucraina. A fost o nouă tentativă de a determina Rusia să accepte pacea în locul războiului din Ucraina. Evenimentul a fost organizat la inițiativa Kievului, cu suportul autorităților elvețiene. La Summit au fost invitate peste 90 de state și organizații internaționale (mai multe decât la orice altă reuniune de acest gen de până acum) – lucru care nu i-a scăpat din vedere președintelui ucrainean, Volodîmîr Zelenski, citat de news.ro: „Pentru prima dată în istoria noastră, atât de mulţi lideri şi state s-au adunat de dragul Ucrainei şi de dragul păcii în Ucraina.” Important detaliul. Zelenski a căutat să dea importanță solidarității globale împotriva unui război nedrept: „Împreună, facem primul pas spre o pace corectă… Tot ce va fi convenit la acest Summit va face parte din procesul de restabilire a păcii de care avem toţi nevoie”, a declarat Zelenski.
Mesajul a deranjat Moscova. Externele ruse au calificat mesajul lui Zelenski drept „o reflecție a încercării Occidentului de a continua eforturile zadarnice de a mobiliza comunitatea internațională împotriva Rusiei, ca soluție de încetare a războiului…”, iar Kremlinul a fost și mai dur. „O pierdere de vreme” – astfel a comentat Rusia Summitul de pace de duminică, la nivelul purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Este „total absurd” ca un astfel de eveniment să aibă loc fără participarea Rusiei”, zice Peskov. Bine, dar de ce nu ar fi o absurditate și faptul că în 2022, toate întrevederile bilaterale Kiev-Moscova au fost boicotate de Rusia? Moscovei îi scapă nu știu de ce și faptul că summitul de duminică a adoptat o Declarație finală în care e scris negru pe alb că „crearea unei atmosfere de încredere…”, „dialogul între toate părţile” (iar asta înseamnă și admiterea Rusiei la discuții), „respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei” reprezintă calea de urmat pentru un nou summit de pace pentru a pune capăt invaziei ruse din februarie 2022 în Ucraina. Este, de fapt, ceea ce i-a reușit esențial reuniunii de la Bürgenstock.
Apropos, Rusia, deși nu a fost prezentă fizic la reuniune, a fost reprezentată prin statele prietene ei (13 din 93), care au boicotat votarea Declarației finale. E vorba, în primul rând, de statele din grupul BRICS (China, Brazilia, India, Africa de Sud, Egiptul, Etiopia, Iranul și Emiratele Arabe Unite), care reunesc 42% din populația globală, 27% din suprafața Terrei și 27% din PIB-ul global – ponderea cărora în lume contează și care vor avea de spus un cuvânt în problema războiului și negocierea păcii.
După două zile de discuții deloc simple, Summitul s-a încheiat. Nu și războiul. Deși, spre deosebire de Summitul de la Jeddah (Arabia Saudită) din luna august a anului trecut, Ucraina și Elveția au reușit să adune de două ori mai mulți participanți (peste 90 de state și organizații internaționale față de 40 în 2023) – dovadă că pe plan internațional, sprijinul pentru Ucraina crește, Summitul nu a reușit să dea curs dezbaterilor asupra principalului subiect pentru care a fost convocat: încetarea războiului, Rusia invocând motivul că acest lucru poate fi posibil doar după acceptarea ei la discuții. Ce va urma? Kremlinul rămâne pe pozițiile de dinaintea Summitului: Putin este dispus să pună capăt războiului în condițiile în care Kievul „își va retrage trupele din cele 4 regiuni revendicate” de Moscova și va renunţa la planurile lui de a intra în NATO. Ce zice Zelenski? Că nu va accepta capitularea în fața Rusiei (echivalentul cedării celor 4 regiuni) și că „Rusia nu este pregătită pentru o pace justă”. Războiul rămâne.
