Editorial Șor mai are o datorie: 15 ani de pușcărie
Gata cu mitul marelui combinator Șor? S-a sfârșit? Ilan Șor a rămas fără partid, nu mai este șef la PPȘ, nu mai are mandatul de deputat pe care l-a avut, nu va mai putea turmenta și purta lumea pe străzile Chișinăului sub sigla acestui partid și nici nu se va lansa în campanii electorale din numele fostei mișcări politice talibanice Partidul Politic „Șor” (PPȘ). Singurul lucru mai serios din ce i-a rămas să facă, e să se decidă să revină în Moldova și să-și ispășească cei 15 ani de închisoare la care a fost condamnat în dosarul fraudei bancare.
Mai multă lume nu a crezut decât a crezut că se poate întâmpla una ca asta și în R. Moldova, în care justiția rezistă greu ispitelor. Dar s-a întâmplat. Pe 19 iunie, magistrații Curții Constituționale (CCM) au anunțat scoaterea Partidului Șor în afara legii, ca urmare a sesizării Guvernului din 9 noiembrie 2022, care i-a cerut Înaltei Curți verificarea constituționalității Partidului Șor. Ministrul Justiției în guvernul Nataliei Gavrilița, Sergiu Litvinenco, raporta public încă atunci că sesizarea depusă de Guvern întrunește suficiente argumente care demonstrează că prin toate activitățile sale, mercenărimea formațiunii politice „Șor” ar fi acționat în contradicție cu principiile statului de drept, fiind finanțată de serviciile secrete rusești și punând în pericol suveranitatea și independența R. Moldova.
Partidul pro-rus „Șor” a fost declarat neconstituțional, după ce pe 13 aprilie Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe Ilan Șor (decizie definitivă și executorie) la 15 ani de închisoare pe 9 capete de acuzare în dosarul miliardului furat. Iar pe 27 aprilie, Parlamentul l-a lipsit pe Șor și de mandatul de deputat, în schimbul celui de pușcăriaș.
Tot începutul are și sfârșit. Pentru Partidul „Șor” acest sfârșit critic începe pe 19 iunie. Reacția premierului Dorin Recean după scoaterea Partidului „Șor” în afara legii: „Decizia Curții Constituționale confirmă că Partidul Șor a încălcat frecvent legea…. Acest partid a beneficiat de sprijin, inclusiv financiar, din partea serviciilor secrete ale unui stat terț, cu scopul de a destabiliza R. Moldova și de a deturna cursul nostru de integrare europeană.” O cu totul altă reacție urmărim din partea lui Ilan Șor. Acesta a amenințat judecătorii CC cu închisoarea. „Aceşti trei judecători vor ajunge după gratii destul de curând. Eu şi susţinătorii mei nu vom uita cum a fost luată o decizie ilegală şi fără precedent, cu încălcarea tuturor procedurilor şi normelor”, spune Șor și acuză Curtea că prin scoaterea Partidului în afara legii a admis „lezarea drepturilor alegătorilor”, încălcarea „dreptului la asociere”, a „pluralismului de opinie”, a „democrației”. Și niciun cuvânt despre faptul că Șor are în spate o condamnare la 15 ani de închisoare și un sechestru pe proprietăți de 5 miliarde de lei, iar coechipierii lui de partid au fost de mai multe ori anchetați în dosare de mare corupție și în alte abateri de la lege. Trebuie să fii un mare tupeist, ca având dosar penal la fund, să faci apel către „alte țări, care sunt state importante – Rusia, China, Turcia, India, Brazilia. Stimați lideri, astăzi în Moldova are loc un genocid și un dezmăț…Vă rugăm să ajutați Moldova…”
A reacționat Rusia, la nivelul Dumei de Stat. Vedem, ca și până acum, o retorică agresivă în raport cu R. Moldova. Interzicerea Partidului „Șor” este declarată ca „acțiune anti-Rusia”. Acuzațiile vin din partea deputaților Dumei de Stat, Alexei Juravliov și Leonid Sluțki. Sunt declarații prin care Moscova își arată sprijinul pentru partidele pro-ruse de la Chișinău, ajutate și încurajate să destabilizeze R. Moldova. S-a greșit în raport cu Partidul „Șor”? Dacă și s-a greșit, păi nu pe 19 iunie, așa cum pretinde Moscova, s-a greșit în momentul fondării lui, atunci când a fost creat în baza Mișcării social-politice „Ravnopravie” – o mișcare șovină, atașată ideologiei moldoveniste, nostalgice după URSS, antiromânească, eurosceptică și pro-rusă. După mai multe nereușite de a ajunge în Parlament, Ravnopravie îi acordă lui Ilan Șor sprijin electoral la localele din 2015 și îl face primar de Orhei pe omul care în 2014 se scăpase deja la sacii cu bani ai Băncii de Economii. Pe 19 iunie 2016, Consiliul politic al Mișcării îl alege pe Șor preşedinte al acesteia, iar pe 3 octombrie 2016, Ravnopravie își schimbă denumirea în Partidul „Șor”. Un penal care trebuia să înfunde pușcăria, în mai puțin de 4 luni își face partid și începe să-și facă loc pe piața marilor hoții din R. Moldova – în politică, evident, că unde în altă parte se fură mai mult și sub acoperire? Din ceea ce se știe mai puțin: Șor și-a cumpărat partid de la Valerii Klimenko (președintele de atunci al Mișcării „Ravnopravie”). Comerțul cu partide nu e o chestie nouă pentru R. Moldova. E și asta o modalitate de a-ți face drum în politică: dacă vrei partid, dar ești pătat și riști să nu reușești să-ți înregistrezi propriul partid, îți cumperi partid gata înregistrat – bani să ai. Așa au procedat și Renato Usatîi, și Vlad Plahotniuc, și Nicolae Alexei. Și nu cred că sunt singurii. Dar să țineți cont că cine-și cumpără partid, o face pentru el, nu pentru „popor”.
Ce va urma, că asta contează acum. Ilan Șor a anunțat pe 26 iunie că a pornit crearea unui nou Bloc politic „Șor” (Șansă, Obligații, Realizări), pentru care are aprobarea a două partide, absolut invizibile, dar de aceeași factură ca și PPȘ: Partidul „Ai noștri” (ai lor) și Forța Alternativă de Salvare a Moldovei, cu aceleași misiuni în R. Moldova: federalizarea și rerusificarea R. Moldova, de rând cu marile preocupări economice de haită.
Grupul criminal organizat Șor va căuta să reintre, cu orice preț, în politică. A și început de fapt. Va reuși? Contează pe cât de calificat își vor face treaba instituțiile statului, ca să filtreze bine lucrurile. Poate e cazul să se umble și la Legea Partidelor? Mediul politic trebuie urgent decriminalizat. Scoaterea Partidului „Șor” în afara legii trebuie să aibă nu doar început.
