Editorial Războiul se amână?
Pe 16 februarie, Ucraina nu a fost atacată de Rusia. „Miercurea aceasta nu va avea loc niciun atac… Nu va exista nicio escaladare nici săptămâna viitoare, nici în săptămâna următoare, nici luna viitoare…”, susținea, miercuri, într-o declarație pentru cotidianul german Die Welt, ambasadorul Rusiei pe lângă UE, Vladimir Cijov. Mai multă pace, însă, în Ucraina nu s-a făcut.
„Este atâta gălăgie pe pământ, că nu se mai aude nimic din Cer”. Am citit și nu am mai putut uita ceea ce am citit. Este un aforism dintr-o culegere de cugetări a poetului Girel Barbu, peste care dădusem zilele trecute, tot căutând să găsesc și altfel de explicații, decât politice, la tot ce se întâmplă în jurul Ucrainei și la nesăbuință liderilor de moment ai lumii, gata să schimbe „în orice clipă”, din orgolii hegemoniste, o pace mondială pe un nou război mondial. Parcă cei peste 100 de mii de militari ruși, dislocați la granița cu Ucraina, în caz că vor fi băgați în lupte împotriva Ucrainei, sprijinită masiv de SUA, UE și NATO, nu asta ar putea să însemne?
„Când rușii și americanii trag unii în alții, acela va fi un război mondial… Nu e ca și când ne confruntăm cu o organizație teroristă. Avem de-a face cu una dintre cele mai mari armate ale lumii”. Este declarația președintelui Joe Biden, după discuția de săptămâna trecută cu omologul său rus Vladimir Putin, când le-a cerut cetățenilor americani „acum să plece din Ucraina”, căci lucrurile în regiune „o pot lua razna foarte repede…”. Se întâmpla la câteva zile după ce ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, amenința în legătură cu suplimentarea trupelor NATO în zona Mării Negre că „cei care nu vor să-l asculte pe ministrul de Externe, Serghei Lavrov (aluzie la americani, că nu ar vrea să le intre rușilor în voie la negocieri), vor ajunge să-l asculte pe ministrul Apărării, Serghei Șoigu” (rezolvarea problemei pe calea războiului).
Tensiunile în relațiile Rusia – SUA au luat-o pe ascendentă, după ce Rusia a masat la frontierele cu Ucraina peste 100 de mii de militari și a anunțat desfășurarea unor aplicații militare pe teritoriul Belarusului, la frontieră cu Polonia și Lituania (țări membre ale NATO). Washingtonul și NATO, evident, nu au întârziat să răspundă, redislocând pe flancul estic noi trupe de intervenție rapidă, fapt care a complicat și mai mult comunicarea între părți. Presa a fost zilnic cu ochii pe Ucraina. Pe durata ultimelor patru luni s-au purtat zeci de negocieri, în mai multe formate, la nivelul liderilor mondiali și regionali, dar și Rusia și SUA au rămas după fiecare rundă de negocieri la aceleași revendicări și declarații: americanii au cerut Rusiei să-și retragă în cazărmi trupele de la frontiera cu Ucraina și să recunoască suveranitatea Ucrainei, iar rușii au cerut SUA garanții de securitate, neadmiterea Ucrainei în NATO și nedesfășurarea forțelor de atac pe teritoriul ucrainean. În săptămâna care s-a încheiat, tensiunile în relațiile ruso-americane au ajuns pe muchie de cuțit. „S-a ajuns în prag de război”, a scris presa rusă. Situația devine și mai agitată după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, Agenția Centrală de Informaţii (CIA) a Statelor Unite anunța că deține informaţii potrivit cărora Rusia va ataca Ucraina pe 16 februarie. De cealaltă parte, Moscova a calificat aceste informații drept „isterie”, președintele V.Zelensky le-a cerut ucrainenilor să nu se panicheze, iar mai multe state, printre care SUA, Marea Britanie, Japonia, Canada, Australia, Olanda, Norvegia, Germania, Danemarca, Israelul… le-au cerut cetățenilor lor să părăsească de urgență Ucraina.
Pe 14 februarie, începea cea mai grea săptămână de la declanșarea crizei la granița ruso-ucraineană. Și nu doar pentru ucraineni. Și nu doar pentru Ucraina. Era evident că un război în Europa, cu implicarea Rusiei și SUA, nu avea cum se limita doar la Ucraina, fără să afecteze și alte state, cel puțin din vecinătatea imediată a Ucrainei sau Rusiei. Și asta ar fi fost cea mai mare problemă a acestui război… Aeroporturile, gările de trenuri și autogările au fost inundate de lume. De teama războiului, din Ucraina plecau nu doar străinii. Până la începerea războiului mai rămâneau două zile. În dimineața de 15 februarie, însă, Ministerul Apărării din Rusia anunța că începe retragerea trupelor de la granița cu Ucraina, iar Vladimir Putin declara că Rusia nu dorește un război în Europa și că a decis să retragă parțial trupele din apropierea Ucrainei. „Am văzut spațiu pentru discuții ulterioare cu Occidentul”, spunea Putin. Întrebat de presă, dacă retragerea trupelor va continua, Putin a declarat că, deocamdată, nu are un răspuns, în timp ce președintele Joe Biden anunța că, potrivit „analiștilor noștri, o invazie în Ucraina rămâne clar posibilă” și s-a adresat direct poporului rus cu următorul mesaj: „Nu suntem dușmanii voștri și nu cred că vă doriți un război distructiv, sângeros împotriva Ucrainei, o țară și un popor cu care împărtășiți legături atât de profunde! Nu avem rachete în Ucraina și nu avem planuri să le punem acolo. Nu țintim poporul Rusiei și nu căutăm să destabilizam Rusia”, declara liderul american.
Pe 16 februarie, Ucraina nu a fost atacată de Rusia. „Miercurea aceasta, nu va avea loc niciun atac… Nu va exista nicio escaladare nici săptămâna viitoare, nici în săptămâna următoare, nici luna viitoare…”, susținea miercuri, într-o declarație pentru cotidianul german Die Welt, ambasadorul Rusiei pe lângă UE, Vladimir Cijov. Mai multă pace, însă, în Ucraina nu s-a făcut. Duma de Stat a Rusiei a cerut marți președintelui Putin să recunoască independența celor două republici separatiste din Ucraina: Luhansk și Donețk. Iar asta înseamnă că pericolele unui război în Ucraina nu au dispărut și că războiul Rusiei cu Ucraina abia urmează să înceapă.
Ziua de 16 februarie a fost declarată ieri, în Ucraina, „Ziua Unității”, sprijinită mediatic de 67 de posturi TV naționale și regionale”, care au difuzat întreaga zi același program în toată Ucraina. Impresionant. Dar mâine? Ce va fi mâine? Dar poimâine?.. Lucrurile, probabil, nu mai pot fi lăsate doar la discreția liderilor politici și militari, din momentul în care riscurile unui război în Ucraina persistă și acest război nu mai este problema Ucrainei, ci mai degrabă a Europei. Ar fi cazul unei solidarități la nivel european, cu proteste anti-război (inclusiv în Rusia) și presiuni publice de amploare asupra celor care decid soarta păcii și a războiului în lume. Altminteri, neînceperea războiului pe 16 februarie în Ucraina ar însemna doar o amânare.
