EDITORIAL Prima căldare de zoaie

„Dă-i, măi, în p*lă”; „cretina asta de jurnalistă” și „rob” – sunt doar câteva dintre comentariile pe care le-am primit la adresa mea, dar și a redacției, după prima mea discuție cu primarul general al capitalei, Ion Ceban. Interviul integral a fost publicat de către reprezentanții municipalității, cea mai „transparentă” instituție din țară, pe rețelele de socializare, acuzând că întrebările ar fi fost „manipulatorii”, la nicio oră de la filmări.

Luați floricele de porumb, urmează să povestim despre intimidare, incitare la ură și cyberbullying.

Ce s-a întâmplat?

La începutul lunii iunie, după o nouă inundație în capitală, glumele și criticile, ca de fiecare dată, curgeau gârlă pe rețelele de socializare, așa că mi-am propus să documentez subiectul sistemului de canalizare a apelor pluviale vechi de decenii și depășit în Chișinău, ceea ce a dus, de-a lungul anilor, la dezastre și decese.

La 4 iunie, am transmis Primăriei o solicitare de informații la subiect, citând legea 148 din 09.06.2023. În aceeași zi, am fost anunțată că solicitarea a fost recepționată. Dat fiind faptul că legea prevede că „informațiile de interes public se comunică solicitantului din momentul în care sunt disponibile pentru a fi comunicate, dar nu mai târziu de 10 zile”, am continuat documentarea și interviurile cu foști primari și experți. 

După ce termenul de 10 zile a fost depășit (au trecut 22 de zile), iar autoritățile municipale nu ne-au răspuns la solicitarea de presă expediată, am mers la Primăria despre care angajații de acolo zic că este cea mai transparentă instituție din țară. Am înțeles că trebuie să vorbesc cu edilul Ion Ceban pentru că au mai fost situații când colegii mei primeau răspunsuri la solicitările de informații peste două luni, așa s-a întâmplat, de exemplu, când ne-am interesat cât a costat deszăpezirea orașului.

Am mers la Primărie să înțeleg unde „s-a pierdut” solicitarea de informații și să ofer dreptul la replică celui care administrează orașul de cinci ani, Ion Ceban. Deci, era o intenție pașnică, ba chiar una în care primarului i se oferea șansa să explice clar și cu argumente de ce orașul se îneacă de fiecare dată când plouă abundent. 

Primarul nu era la birou, iar Natalia Ixari, purtătoarea sa de cuvânt, ne-a comunicat că este la „o întâlnire”. Am decis să-l așteptăm la ușa din spate. Revenit la muncă, după cum acesta a spus, „de pe teren”, a acceptat să răspundă la întrebările pe care le aveam. Discuția a fost filmată nu doar de colegul meu Dan, dar și de Natalia Ixari. 

Îmi amintesc că în facultate am dezbătut dacă este sau nu etic să continui un interviu dacă intervievatul solicită să înregistreze și el discuția. Concluzia a fost că tot ce poate face jurnalistul în acel moment este să se întoarcă și să plece, or asta înseamnă că intervievatul nu are încredere în abilitățile tale și îți insultă capacitățile profesionale. M-am gândit atunci: „Nu-i posibil să mi se întâmple, cine face asta?”. 

Nu am fost întrebată dacă sunt sau nu de acord să filmeze și Natalia Ixari. Am fost anunțată, dar n-am acordat atenția cuvenită. Regret? E o lecție. Eram convinsă că această măsură a fost întreprinsă pentru „a se apăra” după publicarea materialului. 

Intimidare, incitare la ură și cyberbullying, în continuare  – „zoaie”

După discuția cu primarul, Natalia Ixari s-a apropiat să-mi spună că nu a primit solicitarea de informații transmisă de ZdG. Mi-a cerut să-i transmit o captură de ecran cu acea solicitare de informații și cu faptul că într-adevăr am primit confirmarea că a fost recepționată. Pentru a documenta momentul, am îndreptat microfonul spre ea, însă aceasta l-a acoperit cu mâna și mi-a solicitat să nu o filmez. Eram într-un spațiu public. Gestul Nataliei m-a intimidat, dar i-am transmis ceea ce mi-a solicitat – interesul public primează, iar stările mele contează mai puțin.

În drum spre redacție, mă gândeam la interviul cu primarul Ceban și mi-am amintit că la un moment dat m-a întrebat: „Sunteți inginer?”. Un alt episod de intimidare, de altfel. I-am zis că-s jurnalistă, deși mereu mă prezint drept „reporteră”. Mi se părea că mi-am atribuit un statut prea mare, a reușit să planteze o sămânță de neîncredere în propriile forțe. Tot învârteam în cap răspunsurile și întrebările și mă gândeam că trebuia să-l întreb și despre una și despre alta. Panica unui eșec. Mă liniștea doar gândul că „putea fi mai rău”. Vă mai amintiți când alți jurnaliști au fost insultați de primar și numiți „pampersul guvernării”? Mi-am măsurat pulsul. Îmi bătea inima ca la iepure. Era abia începutul. 

N-am reușit să ajung la redacție că interviul era deja publicat pe paginile oficiale ale Primăriei și primarului Ion Ceban, însoțit de următorul mesaj: „Discuție cu Ziarul de Gardă. Din păcate, ca și în multe alte cazuri, mi s-au adresat întrebări manipulatorii și nu a manifestat un interes real în a asculta răspunsurile oferite. În ciuda acestei abordări, consider că este important să informăm corect și transparent cetățenii despre acțiunile și eforturile întreprinse de Primăria Chișinău”, ulterior editat de pagina Primăriei, dar nu și a edilului. 

N-au fost punctate acele întrebări despre care s-a anunțat că sunt manipulatorii. Atunci, am  considerat că trebuie să le explicăm cititorilor noștri ce s-a întâmplat și în ce context a publicat Primăria interviul integral înainte să apară materialul pe care îl documentez. Articolul a fost însoțit de o fotografie cu momentul în care Natalia Ixari mi-a apucat microfonul solicitându-mi să nu o filmez. Fotografia avea o legendă unde era indicat contextul. NU am acuzat-o că m-a bruscat sau că mi-ar fi îngrădit accesul spre primar, cum spune ulterior aceasta. Totuși, NIMENI nu are voie să atingă microfonul, reporterul, cameramanul sau camera.

Ulterior, Natalia Ixari a dedicat mie și Ziarului de Gardă mai multe postări pe pagina sa de Facebook. Mesajele ei, care induc faptul că ZdG e ghidat de o rea intenție, fiind tirajate și de canalele de Telegram cu administratori mai mult sau mai puțin cunoscuți, dar toți afiliați politic, au generat comentarii de ură – cyberbullying. Aceștia au denaturat adevărul și este pus la îndoială profesionalismul și integritatea ZdG. 

Cât Natalia Ixari și alți angajați ai primăriei, jurnaliști și politicieni făceau schimb de comentarii, răspunsul la întrebările transmise așa și nu l-am recepționat, nici nu știu dacă „a găsit” solicitarea. Un consilier al primarului general mi-a solicitat să atașez o copie, atenție!, în comentariile la postarea Nataliei. Până aici am ajuns, să comunicăm cu reprezentanții Primăriei – în comentarii pe Facebook. 

Vreau să cred că este prima și ultima căldare de zoaie pe care mi-a turnat-o Primăria în cap pentru o simplă solicitare de informații. Deși știu că nu. Totuși, am abia 22 de ani și sper că voi ajunge vremurile când politicienii și funcționarii publici, plătiți din banii contribuabililor, vor trata cu respect reporterii. 

Ziarul de Gardă a depus plângere la poliție privind sancționarea contravențională a persoanelor cu funcție de răspundere vinovate în comiterea contravenției prevăzute de art. 71 din Codul Contravențional (Încălcarea legislaţiei privind accesul la informaţie şi cu privire la petiţionare).

De asemenea, vom depune o plângere în instanță.