Editorial „Nu am bani, dar am rinichi sănătoși”
Motto. Anual, în cea de-a doua zi de joi a lunii martie, este marcată Ziua mondială a Rinichiului. Această zi a fost instituită acum două decenii, la inițiativa Societății Internaționale de Nefrologie și a Federației Internaționale a Fundațiilor Rinichiului. În 2025, această zi este marcată astăzi, 13 martie.
De câteva ori pe an, cineva contactează ZdG, dar și alte instituții media, solicitând informații despre vânzarea rinichilor. Află telefonul redacției și ne contactează, crezând că ZdG poate răspunde la orice întrebare. Deși comercializarea de organe este interzisă prin lege în R. Moldova, sunt persoane care, în stări de disperare fiind, caută soluții de supraviețuire, încercând să-și vândă rinichii. Acum câteva zile, ne-a contactat un tânăr de 22 de ani, tată al unui copilaș de 1,5 ani. Ne-a spus că e refugiat din Ucraina și caută să-și vândă un rinichi pentru a plăti tratamentul fiului său, care a ajuns în Germania cu maică-sa. A găsit numărul de telefon al ZdG în internet și a decis să ne întrebe unde, în ce condiții, la ce preț și-ar putea vinde un rinichi. Discuția a fost simplă. Am convenit să treacă pe la redacție pentru a identifica alte soluții pentru problema lui decât vânzarea unui rinichi. A spus ferm că nu vrea să apeleze după ajutor financiar, nu vrea să cerșească, să se umilească. „Nu am bani, dar am rinichi sănătoși. Eu sunt tatăl copilului și cel care trebuie să-l salveze”, ne-a spus tânărul.
A doua zi, ne-am întâlnit în stradă, el refuzând să intre în redacție, ca nu cumva să facem public cazul fără voia sa. Discuția a fost încurcată. Până la urmă, a acceptat că ar trebui să caute alte soluții, deoarece s-ar putea întâmpla ca banii luați de pe un rinichi vândut să nu-i salveze copilul, în schimb, la cei 22 de ani ai săi, el ar putea rămâne invalid. Cine ar avea nevoie de el? Soția? Copilul bolnav? Părinții, rămași în Ucraina în condiții de război? Nu s-ar putea întâmpla să fie abandonat din cauza neputinței sale? După îndelungi frământări, a promis că renunță la planul său. Până la urmă însă, cine știe?
Mă gândeam la despărțire că în cele două decenii câte au trecut de la instituirea unei zile speciale menite să contribuie la diminuarea riscurilor legate de traficul ilicit de organe, situația s-a schimbat prea puțin, lumea rămânând încă prost informată despre riscurile vânzărilor de organe. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), rinichii rămân organul cel mai des traficat, constituind 75% din comerţul ilicit cu organe umane. Totodată, OMS estimează că anual, în lume au loc peste 10 mii de intervenții chirurgicale
Deși, potrivit instituțiilor internaționale, în ultimul timp s-a diminuat numărul persoanelor traficate în scop de prelevare de organe, riscurile rămân în continuare mari, dat fiind faptul că listele de așteptare ale persoanelor care au nevoie de un transplant de rinichi sunt tot mai extinse, în timp ce rinichii compatibili pentru transplant sunt tot mai dificil de identificat. În aceste condiții, „soluțiile” de salvare pentru cei incluși în aceste liste sunt căutate în continuare printre „donatorii” din statele afectate de sărăcie.
De ce în lume e tot mai multă nevoie de organe pentru transplant? Pentru că, după cum susțin medicii, cel mai eficient tratament al insuficienței renale cronice este transplantul de rinichi. Aceștia sunt organe de importanță vitală care cedează cel mai des, neputând fi recuperați, or, insuficiența renală nu se vindecă. În acest an, Ziua Mondială a Rinichiului are genericul „Sunt OK rinichii tăi? Detectează precoce, protejează sănătatea rinichilor”, iar medicii atenționează asupra importanței excluderii timpurii a factorilor de risc și asupra depistării imediate a bolilor de rinichi, pentru a preveni evoluțiile irecuperabile ale insuficienței renale. Mișcarea, activitatea fizică, alimentarea sănătoasă, controlul glicemiei, al tensiunii arteriale, hidratarea, excluderea fumatului, dar și a consumului necontrolat de medicamente, pot preveni sau pot reduce riscul îmbolnăvirilor renale.
În întreaga lume, specialiștii atenționează că situația rămâne critică – sunt tot mai multe cazuri de insuficiență renală și tot mai puțini rinichi pentru transplant în banca de organe. Soluția? Așa cum toate organele pot fi donate după decesul persoanelor aflate în moarte cerebrală, sunt necesare campanii cât mai eficiente de informare privind nevoia de acceptare și de salvare a unor vieți cu ajutorul celor care nu mai pot reveni la viață.
