Editorial Minutul de reculegere
Luni, 24 februarie, a fost o zi a comemorării morților războiului nedrept, declanșat de Rusia în Ucraina acum 3 ani. În cadrul mai multor evenimente comemorative au fost numărați morții de pe ambele linii ale frontului, au fost „contabilizate” costurile armelor și munițiilor pierdute în cei trei ani de război, fiind estimat și modul crud în care au fost omorâți oameni, au fost sacrificați copii, au fost violate femei, au fost distruse școli și spitale… S-a plâns, s-au cântat melodii patriotice, au fost lansate avertizări, iar în unele cercuri au avut loc discuții despre o posibilă pace în Ucraina. Minutele de reculegere nu au lipsit în cadrul acestor evenimente.
În trei ani de suferință s-a întâmplat prea multă tristețe în Ucraina, acolo unde războiul continuă și astăzi, chiar dacă instigatorii acestuia au fost „condamnați” de instituții, de organizații internaționale, de oameni simpli sau de șefi de state… În acești ani, Rusia ar fi pierdut 868 de mii de soldați și 11 mii de tancuri. Ucraina, potrivit surselor oficiale, ar fi pierdut 43 de mii de militari, iar 370 de mii ar fi fost răniți, jumătate dintre aceștia revenind după reabilitare pe câmpul de luptă. Îngrozitoare aceste cifre, dar ele totuși vorbesc prea puțin despre adevăratele suferințe cauzate de război, or, până în prezent, nu există date, cel puțin estimative, despre victimele civile, total nevinovate, ale războiului din Ucraina. Numeroase rapoarte internaționale fac referință la mii de oameni torturați, schilodiți, omorâți de ruși în diferite zone ale Ucrainei. Suferințele civililor sunt greu de estimat, mai ales că mulți și-au aflat sfârșitul prin ruine sau prin gropi comune. Din acest motiv, ei nici nu se regăsesc în rapoarte și statistici. În lipsa numelor și datelor despre victimele civile, s-ar putea întâmpla oare ca cei care au comis aceste atrocități să nu mai poată fi identificați pentru a fi condamnați?
Există temeiuri de îndoială, or, chiar dacă în cei trei ani au fost lansate mai multe inițiative de condamnare a criminalilor de război, o întrebare esențială rămâne valabilă: cine, când ar putea condamna la propriu persoanele implicate în masacrarea ucrainenilor, sentințele pronunțate fiind și executate?
În martie 2023, la un an de la începutul războiului în Ucraina, Curtea Penală Internațională (CPI) a inițiat o anchetă privind acuzațiile de crime de război, crime împotriva umanității sau acte de genocid comise în Ucraina. Tot atunci, a fost inițiată o procedură online de colectare a datelor și a dovezilor deținute de orice persoană care poate oferi informații despre crimele de război. Totodată, o echipă de anchetatori și avocați a fost delegată de CPI în Ucraina pentru a colecta din teren probe ale crimelor de război. În paralel, începuse investigarea încălcărilor drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar. Tot în 2023, pe 17 martie, CPI a emis două mandate de arestare pe numele lui Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, care din 2021 deține poziția de comisară pentru drepturile copilului a președintelui Rusiei. Lui Vladimir Putin și Mariei Lvova-Belova le-au fost aduse acuzații de implicare în crime de răpire a copiilor în timpul invaziei Rusiei în Ucraina. Vladimir Putin nu a avut nicio reacție cu privire la acest mandat, iar Maria Lvova-Belova a ironizat copios, invocând că ea le-ar fi făcut doar bine acestor copii.
Și procuratura de la Kiev documentase în primul an al invaziei peste 40 de mii de presupuse crime de război comise în Ucraina de partea rusă. Cele mai lugubre infracțiuni de care este învinuită Rusia sunt utilizarea armelor interzise, inclusiv a celor chimice, dar și a grenadelor care conțineau substanțe necunoscute; răpirea și deportarea persoanelor, inclusiv răpirea copiilor și adoptarea lor forțată în Rusia. Date oficiale arată că ar fi fost răpiți peste 200 de mii de copii ai părinților masacrați în război.
CPI continuă să colecteze probe ale crimelor comise în cei trei ani de război în Ucraina. Acestea sunt tot mai negre, tot mai dureroase, dar și tot mai dificil de condamnat. Minutele de reculegere anunțate pe 24 februarie, la trei ani de război în Ucraina, par niște secole în care încap prea multe crime, prea multă suferință. Dacă e să facem o paralelă cu procesul de la Nuremberg, care s-a încheiat la 1 octombrie 1946, la mai mult de un an de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, deducem că despre vreo condamnare efectivă a celor care au comis crime de război în Ucraina ar putea fi vorba doar după semnarea unui tratat de pace, care însă întârzie.
