Editorial Mai multă pace cu Trump?
Vin alegerile. Încet, dar vin. Potrivit ultimului sondaj IRI (Institutul Republican Internațional), 60% dintre cei chestionați declară că este foarte probabil să meargă la vot, în timp ce alte 30% susțin că este destul de probabil să voteze, iar 53% au răspuns că vor vota cu „da” la referendum. Așadar, probleme legate de ieșire la vot nu ar trebui să existe, însă, după toate aranjamentele politico-diversioniste pe care le pune Rusia la cale pentru 20 octombrie, în special în ceea ce ține de referendum, lucrurile ar putea degenera în proteste, lupte de stradă și alte dezordini în masă.
Verdictul opoziției pro-ruse de la Chișinău e cunoscut: prezidențialele din toamnă „nu trebuie să fie recunoscute” dacă sunt câștigate de Maia Sandu. Aceasta este directiva fostului președinte Igor Dodon pentru Șor și „aprozii” săi. Iar vizavi de referendum, Moscova e și mai categorică. Kremlinul tratează reușita referendumului ca pe deschiderea unui „al doilea coridor anti-rus”, alături de cel ucrainean, cu aceleași urmări ca și în Ucraina.
Cine vrea să fie președinte în R. Moldova? Până în prezent, intenția de a candida și-au anunțat-o Maia Sandu (PAS), Renato Usatîi (Partidul Nostru), Alexandru Arseni (expert în dreptul constituțional), Vlad Filat (lider PLDM), Ion Chicu (ex-prim-ministru), Tudor Ulianovschi (fost ministru de Externe), Andrei Năstase (fondatorul Platformei DA), Alexandr Stoianoglo (fost procuror general), Irina Vlah (fostă bașcană), Natalia Morari (jurnalistă), Grigore Belostecinic (fost rector ASEM)… Dar nu vă grăbiți să numărați ori să alegeți. Jocul abia începe.
2024 este un an special, considerat de analiști „super an electoral”. Aproape jumătate din populația lumii trece prin alegeri, peste 4 miliarde de oameni sunt chemați la urne în 65 de țări, inclusiv R. Moldova. În 41 de state au fost deja alegeri. Urmează și în altele 25. Nu este exclusă o nouă ordine mondială, ținând cont de războiul din Ucraina și evoluțiile electorale de ultimă oră din America, odată cu plecarea lui Biden și revenirea lui Trump în politică. Subiectul Biden-Trump a făcut în ultimele două săptămâni grosul calupurilor de știri în cele mai vizibile agenții de presă, în legătură cu 1: atentatul din 14 iulie la viața ex-președintelui Donald Trump – candidatul republicanilor pentru al doilea mandat la prezidențialele din SUA și 2: retragerea din cursa electorală a președintelui Joe Biden, contracandidatul democraților pentru un al doilea mandat la Casa Albă.
Retragerea lui Biden de la Casa Albă într-un an electoral „trezește multă neliniște, mai cu seamă în Europa de Est, în Ucraina, atacată de ruși și în R. Moldova, aflată și ea în vizorul lui Putin. Am avut în persoana președintelui american în exercițiu un mare prieten și un aliat sigur. De-acum încolo, politica Statelor Unite nu se va schimba în mod radical față de R. Moldova, dar ea poate lua o altă turnură…
Joe Biden a surprins cu decizia sa, chiar dacă despre o posibilă retragere a lui din cursă se vorbea de mai multă vreme – presa, indiferent de culoare și simpatii, a scris cu mai multe ocazii la acest subiect, mai ales după tentativa de asasinare a lui Donald Trump și summitul NATO de la Washington. Președintele american, Joe Biden, și-a anunțat retragerea din cursa prezidențială duminică, după ce colegii săi democrați au pus la îndoială faptul că el are capacitatea de a-l învinge pe Trump și de a conduce America timp de încă un mandat. La o zi distanță, democrații au numit și o nouă candidată la prezidențiale – pe Kamala Harris, vicepreședintă a SUA în echipa lui Biden.
Trăim un an tot mai agitat și plin de vulnerabilități. În primul rând, rămâne plin de neclarități războiul din Ucraina, cu tot ce rezultă din asta pentru noi ca stat din imediata lui vecinătate. La fostele semne de întrebare, legate în principal de pace, au mai apărut altele noi. Și lucrurile se complică. Atât primul summit de pace din Elveția (15-16 iunie), cât și summitul aniversar NATO de la Washington (75 de ani de la crearea Alianței, 9-11 iulie), nu au reușit să facă pace pe frontul ucrainean. Ostilitățile, dimpotrivă, au avansat. În timp ce, la o săptămână după summitul NATO, Zelenski se arăta dispus să convoace un nou summit și să pună capăt războiului în Ucraina până la sfârșitul acestui an, la Moscova, Putin amenința că războiul cu Ucraina va mai dura cel puțin 10 ani. Poziția părților vizavi de încetarea focului rămâne în continuare o problemă: Moscova se declară gata să negocieze pacea dacă Kievul își retrage trupele din teritoriile ucrainene ocupate de armata rusă, iar Kievul pune Rusiei condiția să se retragă la linia de demarcare a frontierei de până la agresiunea militară din 24 februarie 2022. Toate încercările președintelui Zelenski de a da curs unei noi conferințe de pace, pentru noiembrie, la care să fie prezentă și Rusia, sunt deocamdată tratate cu refuz de Kremlin. Ministerul rus de Externe susține că Rusia nu vede rostul participării la o asemenea reuniune. „Este necesar să înțelegem mai întâi ce dorește Zelenski”, a precizat Moscova. Între timp, circa 44% dintre ucraineni cred că a sosit momentul să înceapă negocierea încheierii războiului cu Rusia, faţă de 35% care sunt împotriva acestor negocieri şi 21% care nu şi-au format o opinie clară la acest subiect, potrivit unui sondaj realizat de publicaţia ucraineană ZN.
Miercuri, 24 iulie, Joe Biden, în adresarea sa către națiune și-a anunțat sfârșitul carierei politice. Retragerea sa de la Casa Albă într-un an electoral „trezește multă neliniște, mai cu seamă în Europa de Est, în Ucraina, atacată de ruși și în R. Moldova, aflată și ea în vizorul lui Putin. Am avut în persoana președintelui american în exercițiu un mare prieten și un aliat sigur. De-acum încolo, orizontul se tulbură. Politica Statelor Unite nu se va schimba în mod radical față de R. Moldova, dar ea poate lua o altă turnură în raport cu ajutorul militar livrat Ucrainei, fapt ce va influența automat și soarta R. Moldova”, scrie într-un comentariu analistul Vitalie Ciobanu. În același timp în care Biden se adresa națiunii americane, Trump declara în cadrul unui miting electoral: „Nicio națiune nu se va îndoi de puterea noastră… pacea, stabilitatea și armonia vor reveni în lume. Nu războaielor în Europa și Orientul Mijlociu, nu planetei la un pas de al Treilea Război Mondial. Voi pune capăt tuturor crizelor internaționale, inclusiv războiului oribil dintre Rusia și Ucraina…”
