EDITORIAL Finanțele sunt o forță a binelui, însă pot fi și o amenințare la adresa securității și democrației
În timp ce Moldova se pregătește să găzduiască Comunitatea Politică Europeană, amenințarea din partea finanțelor maligne nu a fost niciodată mai mare.
La recentul summit G7 din Japonia, liderii mondiali au atras atenția asupra chestiunii securității economice. Timp de mulți ani această problemă s-a limitat la asigurarea prosperității țărilor și a faptului că economiile lor se pot aproviziona cu bunurile și resursele necesare pentru a sprijini și finanța nevoile cetățenilor.
Însă, în ultimii ani, securitatea economică a ajuns să însemne ceva mai larg și mai existențial. Pe măsură ce războiul ilegal de agresiune al Rusiei în Ucraina ia amploare, țările trebuie să se apere din ce în ce mai mult împotriva influenței maligne a finanțelor în economiile și societățile lor. Nicăieri această amenințare a finanțării ilicite nu este resimțită mai acut decât în Moldova, o țară care încearcă să îmbrățișeze democrația și valorile europene în fața activității financiare maligne a Rusiei.
În ultimele decenii, un număr tot mai mare de țări au îmbrățișat beneficiile dezvoltării unei societăți deschise inovației, investițiilor și libertății de exprimare și de expresie, care îmbrățișează valorile democratice. Societățile deschise, în special cele în curs de dezvoltare, ar trebui sprijinite și apreciate.
Dar o astfel de deschidere nu este lipsită de riscurile pe care le prezintă cei care se opun acestor valori și încearcă să le submineze. Și adesea, tocmai această deschidere este cea pe care statele ostile precum Rusia încearcă să o exploateze.
Riscul de exploatare este deosebit de amenințător și acut în domeniul finanțelor. Finanțele trec ca un fir roșu prin societate – atunci când sunt valorificate pentru scopuri benefice, finanțele pot promova prosperitatea, dar pot fi folosite și pentru a submina democrația, a corupe funcționarii aleși și sistemul judiciar și pentru a captura instituțiile democratice cheie, acesta fiind un risc care a apărut din ce în ce mai mult în întreaga Europă. Gândiți-vă la presupusa mituire a membrilor Parlamentului European de către Qatar – nicio instituție sau țară nu este imună.
Și atunci, cum se pot apăra democrațiile precum cea din Moldova?
În primul rând, trebuie să recunoască această amenințare și modul în care actorii maligni exploatează societățile noastre deschise. În discursul său privind starea Uniunii Europene din septembrie 2022, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un pachet planificat privind „Apărarea democrației”, pentru a face lumină asupra influenței externe ascunse și finanțării dubioase care încearcă să influențeze sistemul politic al UE. Astfel de inițiative trebuie să identifice vulnerabilitățile pe care agenții străini încearcă să le exploateze, fie că este vorba de reglementări lejere care permit contrabanda cu numerar, o legislație slabă care nu restricționează introducerea finanțării străine în campaniile politice sau de eșecul la scară mai largă în a recunoaște că finanțarea care amenință o democrație provine nu numai din activități infracționale, ci și din surse legitime cu intenție malignă.
Astfel, în al doilea rând, democrațiile trebuie să răspundă rapid. Aceste vulnerabilități trebuie abordate prin colectarea de informații, prin consolidarea legislației și prin acțiuni de aplicare a legii. Aceste vulnerabilități nu sunt întotdeauna vizibile ca tancurile și trupele unui agresor masate la graniță, dar capacitatea adversarilor de a le exploata poate duce cu ușurință la o victorie similară.
Prin urmare, în al treilea rând, țările trebuie să ia în considerare această formă de finanțare ca pe o amenințare reală și urgentă la adresa securității naționale. Timp de decenii, sub îndrumarea Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI), țările și-au construit apărarea împotriva finanțării criminale, inclusiv împotriva spălării veniturilor provenite din infracțiuni. Moldova a răspuns activ feedback-ului pe care l-a primit de la MONEYVAL (organismul regional GAFI). Dar finanțarea care amenință democrația pare adesea curată la suprafață sau cel puțin nu este criminală la origine. Câte țări recunosc de fapt această amenințare la adresa securității naționale și se organizează în consecință, aplicând o mentalitate de securitate națională la această amenințare financiară?
Și în cele din urmă, comunitatea democrațiilor trebuie să lucreze împreună. Utilizarea sancțiunilor de către SUA în sprijinul democrației Republicii Moldova și anunțul recent al UE privind adoptarea unui nou cadru de sancțiuni „pentru a viza acțiuni menite să destabilizeze țara” sunt măsuri binevenite care pot fi utilizate pentru a ajuta la imunizarea sistemului financiar împotriva abuzurilor celor care doresc să utilizeze măsuri financiare active. Iar acolo unde bunurile sunt ascunse în țări precum Marea Britanie, dincolo de raza de acțiune a forțelor de ordine moldovenești, partenerii Chișinăului trebuie să muncească mai mult pentru a le confisca și returna.
În contextul în care Comunitatea Politică Europeană se reunește în Moldova, rolul finanțelor în securitatea națională și în apărarea democrației ar trebui să fie o prioritate pentru participanți. Incapacitatea de a recunoaște și de a răspunde la această amenințare lasă societățile noastre deschise influenței și subversiunii străine până în momentul în care va fi prea târziu să reacționăm.
Tom Keatinge este directorul Centrului pentru Criminalitate Financiară și Studii de Securitate din cadrul RUSI. Maria Nizzero este cercetătoare la Centrul pentru Studii de Criminalitate Financiară și Securitate din cadrul RUSI.
Autorii lucrează la Centrul pentru Criminalitate Financiară și Studii de Securitate (CFCS) din cadrul RUSI, un think tank cu sedii la Londra și Bruxelles. Activitatea lor de cercetare se concentrează asupra intersecționalității dintre finanțe și securitate.
