EDITORIAL/Femeile din mediul rural din Moldova caută oportunități egale de asigurare a unui venit decent

„Trebuia să îngrijesc șase vaci. Mă trezeam cu noaptea în cap pentru a colecta laptele, care trebuia vândut cât mai repede posibil, pentru a nu se altera și lucram până la miezul nopții pentru a face brânză,” spune Nadejda Dobrova. Este o muncă destul de istovitoare la vârsta de 60 de ani, adaugă ea.

În 2021, Nadejda, care locuiește în satul Parcani, a decis să înceapă să cultive căpșuni într-o seră pentru a-și face viața mai puțin solicitantă. „Am cultivat căpșuni și înainte, dar doar în câmp deschis, iar recoltele erau adesea distruse de ploi.”

A trăi în mediul rural din Moldova este o luptă continuă. Femeile ca Nadejda, care locuiesc în sate, sunt adesea mai afectate de sărăcie decât semenele lor care trăiesc în orașe. Această realitate dură se datorează adesea oportunităților limitate de a obține un venit și accesului redus la educație. Mai puțin de jumătate dintre femeile din zonele rurale ale Moldovei au studii superioare, comparativ cu două treimi dintre femeile din mediul urban. Puțin peste jumătate dintre ele sunt angajate oficial, comparativ cu mai mult de 90% dintre femeile din zonele urbane. Aproape jumătate dintre ele lucrează în agricultură, adesea în roluri informale, neplătite. Și, presate de normele sociale, ele preiau și cea mai mare parte a muncilor casnice și responsabilităților de îngrijire.

Dar, acum aceste femei adoptă un rol mai proactiv în încercarea de a-și câștiga existența. Și povești ca cea a Nadejdei sunt tot mai numeroase. Decizia ei de a cultiva căpșuni a dat roade când a încercat să înființeze o seră, ceea ce părea inaccesibil din punct de vedere financiar, până a dat de anunțul PNUD și Suediei.

Ideea sa de afaceri și eforturile au fost recompensate cu mentorat și sprijin financiar, ceea ce a ajutat-o să construiască o seră și să importe răsaduri. Acum, căpșunile ei dulci și aromate se vând ca pâinea caldă.

Totuși, femeile reprezintă doar o treime din toți antreprenorii din țară și continuă să se confrunte cu practici discriminatorii alimentate de stereotipuri de gen care le limitează accesul la capital. Responsabilitățile de îngrijire care le țin legate de casele lor le restrâng capacitatea de a dedica timp afacerilor sau altor opțiuni de carieră – o provocare întâmpinată de multe femei din întreaga lume.

Apoi, trebuie să se confrunte atât cu secetele, cât și cu inundațiile cauzate de schimbările climatice care au afectat grav sectorul agricol din Moldova, reducând productivitatea, provocând eroziunea solului și alunecări de teren, distrugând proprietăți și luând vieți.

Dependența puternică de agricultură și lipsa veniturilor decente fac ca femeile din mediul rural să fie mai vulnerabile la perturbările legate de climă, adesea împingându-le și mai adânc în sărăcie.

În ultimii ani, Republica Moldova a avansat semnificativ în munca sa pentru egalitatea de gen, ducând la o creștere în recentul Indice Global al Disparităților de Gen, unde Moldova a urcat pe locul 13 în 2024 de pe locul 35 în 2018. Programul Național 2023-2027 de Accelerarea Egalității de Gen încorporează, printre altele, măsuri specifice pentru a stimula abilitarea economică a femeilor, inclusiv în zonele rurale.

Dar, pentru a asigura un succes susținut și rezultate de dezvoltare robuste și incluzive, egalitatea de gen și schimbările climatice trebuie abordate împreună. Acest lucru include:

• Îmbunătățirea accesului femeilor la resurse precum finanțare, educație, timp și recalificare.
• Extinderea cunoștințelor femeilor despre practicile reziliente la schimbările climatice și asigurarea participării lor la planificarea acțiunilor climatice.
• Avansarea participării femeilor în procesele de luare a deciziilor și în roluri de conducere în comunitățile rurale.
• Asigurarea că îmbunătățirile infrastructurii, transportului public și serviciilor sociale sunt adaptate nevoilor femeilor din mediul rural.

Aici intervin proiecte precum „Comunități reziliente prin abilitarea femeilor” din Moldova, inițiate de PNUD și Suedia, care susțin întreprinderile și gospodăriile conduse de femei și inteligente din punct de vedere climatic pentru a îmbunătăți statutul lor economic, social și educațional. Și se pot trage concluzii importante din succesul său.

Este crucial să oferim femeilor instrumentele potrivite și să le ascultăm vocile, astfel încât să poată juca un rol activ în soluționarea provocărilor, în special a acțiunilor climatice, pentru a ajuta la transformarea și reziliența comunităților lor.

Inițiativa a oferit acces la practici mai durabile și tehnologii reziliente la riscurile climatice, cum ar fi serele, irigarea prin picurare și energia regenerabilă pentru procesarea alimentelor, pentru 130 de femei din 7 raioane. Acest lucru a condus la îmbunătățirea nivelului lor de trai și a contribuit la prosperarea comunităților lor.

Implicarea femeilor în luarea deciziilor și în dezvoltarea strategiilor locale de reziliență climatică a contribuit la diversificarea economică și la soluții inovatoare pentru provocările locale.

Pentru a asigura un impact susținut și o transformare mai amplă, este esențial să continuăm să sprijinim inițiativele locale promițătoare, astfel încât acestea să se poată extinde în toată țara și să atragă mai multe investiții. Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2030, care promovează programe de finanțare pentru antreprenoriatul feminin, este un început bun.

În final, ceea ce este măsurat primește atenție. Lipsa datelor dezagregate pe sexe și a bugetării sensibile la gen fac ca femeile din sectorul agricol rural să fie invizibile și adesea trecute cu vederea când vine vorba de investițiile în creșterea economică la nivel național.

Folosind succesul și lecțiile învățate din prima etapă a proiectului, PNUD, Suedia și Norvegia vor continua să pledeze pentru reforme ale politicilor și investiții economice care să fie sensibile la gen și climă, pentru a aborda nevoile și provocările specifice cu care se confruntă femeile din mediul rural.

Alinierea investițiilor cu abilitarea și reziliența femeilor din mediul rural nu doar că contribuie la avansarea lor socio-economică, dar și sporește reziliența comunităților, favorizează creșterea incluzivă și susține dezvoltarea durabilă a Moldovei. Toate aceste eforturi susțin ambiția țării de a îndeplini Agenda 2030 și de a fi pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, abordarea provocărilor interdependente ale schimbărilor climatice și inegalității de gen pentru a stimula dezvoltarea durabilă în Moldova necesită eforturi concertate. Este nevoie de implicarea tuturor.

de Daniela Gasparikova, Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova, și Katarina Fried, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova