Editorial Debut de campanie electorală: ruladă cu mucegai pentru sărmani
La începutul acestei săptămâni, o asistentă socială demonstra pe rețelele de socializare conținutul coletului caritabil oferit unui vârstnic din Chișinău de către trimișii lui Ilan Șor: un pachet cu ceai indian, un borcănaș cu miere și o ruladă ambalată frumos. Toate – împachetate într-o cutie având pe ea însemnele Partidului „Șor” și o poză cu baloane multicolore.
„Ziua de naștere a lui B. este în luna mai, dar ei au venit azi, 7 august, să-l felicite. Am deschis rulada și am descoperit că e plină cu mucegai. Nu am mai reușit să le-o dau înapoi, pentru că tinerii care au adus-o plecaseră deja”, explica asistenta socială, îngrijorată că alte persoane la care ar fi ajuns astfel de daruri, în etate sau nevăzătoare fiind, ar fi putut să nu observe mucegaiul, mâncând rulada, cu sau fără ceai…
Se pare că darurile din luna mai, împărțite tocmai în august, nu sunt decât un semnal că în R. Moldova a început perioada electorală pentru alegerile locale.
Exact luni, 7 august, CEC a anunțat începutul acestei perioade… E pentru prima dată când alegerile vor avea loc conform Codului Electoral modificat în decembrie 2022. Modificările conțin prevederi noi legate de pragul electoral, de valoarea donațiilor făcute de către persoanele fizice, de posibilitatea alegătorilor de a susține prin semnătură mai mulți candidați electorali, dar nu spun nimic despre pomenile electorale, atât de frecvent utilizate în scrutinele de la noi. Deci, s-ar putea ca ruladele electorale „înflorite” cu mucegai să ajungă și în continuare, fără restricții, pe mesele alegătorilor.
Tot luni, unul dintre candidații la funcția de primar general al municipiului Chișinău a făcut praf și pulbere dintr-o decizie, potrivit căreia, în actuala campanie, mesajele de interes public vor fi difuzate doar în urma aprobării acestora de către CEC, astfel încât să nu existe situații în care asemenea mesaje ar conține publicitate electorală ascunsă. Deci, din 7 august și până în ziua confirmării oficiale a rezultatelor alegerilor, furnizorii de servicii media, difuzorii și distribuitorii de publicitate sunt în drept să difuzeze exclusiv mesaje de interes public aprobate de CEC. Acest aspect l-a supărat foarte tare pe unul dintre candidații la funcția de primar general de Chișinău, care a considerat că decizia respectivă ar fi îndreptată în primul rând asupra lui și că aceasta nu este decât un element, o tentativă de fraudare a rezultatului apropiatului scrutin.
Încerc să înțeleg ce l-a supărat pe candidatul revoltat. Astfel, descopăr ce spune CEC despre mesajul de interes public. „Este o formă de publicitate” ce are ca obiect promovarea valorilor democratice, a democrației participative, informarea cetățenilor cu privire la alegeri și/sau referendumuri în perioadele electorale, în conformitate cu legislația electorală, precum și cu privire la modul de exercitare de către cetățeni a drepturilor politice și electorale. Asta spune Legea cu privire la publicitate, adoptată în mai 2022. Această lege însă nu spune că aceste mesaje ar fi „o formă de publicitate”, așa cum subliniază CEC. Și Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public delimitează cumva noțiunea de publicitate de cea de mesaj de interes public.
De altfel, Regulamentul punctează că „subiecți eligibili ai mesajelor de interes public sunt entitățile sau persoanele care promovează valori, idei și/sau scopuri de interes public ori comunitar, în vederea creșterii gradului de conștientizare, schimbării atitudinii și a comportamentului social, prevenirii și contracarării viciilor sociale.” Deci, nu e vorba despre concurenții electorali și nu e clar de ce mesajul de interes public este catalogat de CEC drept publicitate. Să fie adevărat că CEC atribuie mesajele de interes public la capitolul publicitate pentru a institui controlul asupra conținutului acestora, or, fiecare astfel de mesaj, până a fi difuzat, va trebui să fie aprobat de CEC. Potrivit aceluiași Regulament, CEC va da verdicte în termen de cel mult trei zile, dar într-o campanie electorală care nu va dura decât 30 de zile, începând cu 6 octombrie, această procedură de aprobare a conținutului mesajelor de interes public aduce a tergiversare birocratică.
În alt context, cine vor fi cei care vor decide dacă mesajele respective pot sau nu pot fi aprobate? Cine va delimita obiectiv conținutul de interes public de cel cu tentă electorală?
În doar câteva zile, câte au trecut de la începutul perioadei alegerilor, constatăm că lupta care se va da pentru cele 898 de fotolii de primar și pentru cele 11 058 de mandate de consilieri locali nu va fi deloc simplă. În primul rând, pentru că mai e nevoie de timp pentru ca noutățile incluse în Codul Electoral și punctele șubrede din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public să fie însușite, înțelese și acceptate de candidați și de alegători. Timp însă e prea puțin. La început de septembrie, vor fi desemnați și înregistrați candidații, iar la început de octombrie, cu 30 de zile înainte de scrutin, va începe campania propriu-zisă. Pentru toți candidații, concomitent. Ce se va reuși într-o lună de campanie, în condițiile în care eșichierul politic de la noi s-a împlinit cu noi partide, mișcări politice și blocuri electorale? Cum se vor orienta în acest tumult cei 3 299 975 de alegători incluși oficial în listele electorale?
