EDITORIAL Criza de securitate. Ce poți să faci tu?
La un an de război, așteptăm cu toții să se termine odată această tragedie, să nu mai auzim că oamenii sunt omorâți în Ucraina zilnic, că orașele sunt distruse, că femei, bătrâni, copii se refugiază continuu. Sau cel puțin vrem să aflăm că am învățat să ne orientăm mai bine în această situație. Dar am primit vestea că Rusia are planuri mari de a distruge nu doar Ucraina, ci tot ce va putea, inclusiv Moldova. La o adică, de ce Rusia nu ar ținti Moldova, dacă e săracă și mică, că doar așa poți să îți manifești puterea abuzivă.
De ce tocmai acum? De ce tocmai pe noi? Nu e doar despre noi și nu e despre acum. Să fim sinceri cu noi și să recunoaștem că Rusia nu ne-a scăpat din ochi niciodată după căderea URSS, ne-a creat o zonă separatistă pe teritoriu, a ținut-o mereu plină de militari ruși și nu și-a retras niciodată armamentul și armatele, chiar dacă și-a luat angajamente internaționale. Dar nici în cancelariile de la Chișinău nu a avut loc o desovietizare completă, iar persoane controlate de imperialiștii ruși conduc în continuare partide, organizații, afaceri și stau în expectativă prin instituții publice.
Astfel, declarația lui Zelenski că a obținut acces la un plan rusesc de destabilizare a Moldovei și mesajul îngrijorător al Maiei Sandu sunt plauzibile și agresiunile sunt posibile. Acum, e important să înțelegem ce e de făcut, ca să trecem cu bine prin această perioadă complexă.
Într-un stat sănătos, știm că cetățenii plătesc taxe, iar guvernul îi apără de agresori. Sperăm să fie și la noi așa. Dar R. Moldova nu e nici pe departe un stat sănătos, e încă un stat care caută mijloace de a lupta cu corupția, e încă un stat unde corupții nu pot fi pedepsiți și justiția nu e capabilă să o facă, deci insecuritatea vine și din interior.
Președinta Sandu a declarat că e într-o bună comunicare cu autoritățile UE, cu partenerii externi, dar și cu organele de forță din Moldova, și că împreună depun efort să mențină stabilă securitatea Moldovei. Dar ce putem face noi ca cetățeni de rând, ca să ne simțim în siguranță? Ca și cetățeni putem face foarte multe, pentru că pacea, bunăstarea și democrația nu pot fi construite fără noi.
Mai întâi, aș menționa ceea ce putem să nu facem, ca să contribuim la menținerea securității și siguranței. Iată o scurtă listă: Dacă ne plătește cineva să mergem la proteste, să nu luăm bani și să nu participăm la proteste plătite. Dacă ne plătește cineva să distribuim zvonuri, falsuri și amenințări mincinoase – să nu luăm bani pentru așa ceva și să nu desfășurăm așa activități, nici pe rețelele sociale, nici la telefon, nici pe stradă. Dacă ne plătește cineva să lucrăm la televiziunile și mass-media plătite de politicieni penali și corupți – să nu luăm banii lor și să nu lucrăm pentru lustruirea imaginii acestora. Dacă ne plătește cineva să atacăm jurnaliștii sau oponenții politici – să nu luăm bani să facem asta, căci e ilegal și contrar democrației.
Dar ce să facem, dacă totuși suntem nemulțumiți de guvernare sau de primar, sau de o autoritate anume? Nu trebuie să tăcem, nici să răbdăm, nici să plecăm capul. Trebuie să analizăm critic situația, să înțelegem ce ne deranjează anume, să adresăm întrebări, să cerem răspunsuri, iar dacă nu le primim – să și protestăm. Dar protestul e bine să fie organizat de noi, de organizații afiliate nouă, pe teme pe care le înțelegem noi.
Duminică formațiunile lui Șor organizează un protest, prin care cer ca Guvernul să achite integral facturile tuturor. Dacă privim din punct de vedere personal, inițiativa arată foarte bine: chiar ne-am bucura să ne fie plătite toate facturile, căci au crescut prețurile și avem atâtea nevoi. Dar haideți să privim la această situație dintr-o perspectivă mai largă: în cazul în care autoritățile vor decide să plătească tuturor toate facturile, la cine credeți că vor ajunge cei mai mulți bani? Desigur că la oamenii cu imobile mari, cu case cu multe etaje, care au, probabil, și venituri foarte mari, și poate sunt și corupți, și plătesc taxe foarte mici la buget. Dar banii pentru acoperirea tuturor facturilor se iau din bugetul public al tuturor, al celor săraci și bogați împreună.
Zilele trecute am văzut două istorii publice privind factura la încălzire, care m-au uimit. Pe de o parte, un țăran de la Cahul a povestit cu mândrie colegilor de la ZdG că el cheltuie pe încălzire doar 100 de lei pe lună, căci și-a luat un tocător de vreascuri și cu asta își ține soba caldă și portofelul liniștit. Pe de altă parte, o vedetă a povestit că are câteva zeci de mii de lei de plătit factura, chiar dacă a ținut caloriferele toată luna la temperaturi mici, căci n-a fost acasă, a fost plecată în vacanță în străinătate. Acum, în baza solicitării eronate a lui Șor, vedeta, care probabil nu prea plătește taxe, dar are venituri suficiente, va trebui să primească de la buget câteva zeci de mii de lei pe lună, iar țăranul de la Cahul – va primi 100 de lei. Și nu doar el, majoritatea țăranilor, care știu să fie economi și autonomi, cheltuie puțin și folosesc toate resursele cu îngăduință.
Securitatea energetică nu e doar despre faptul că statul trebuie să ne plătească facturile sau să ne taie pădurile și să ni le aducă la poartă, e despre modul în care folosim toți împreună resursele și cum îi susținem pe cei aflați în dificultate, dar și despre cum monitorizăm politicile sociale și ne implicăm împreună să le îmbunătățim.
Securitatea fizică e despre cum să protestăm pentru cauze pe care le înțelegem și le cunoaștem, alături de oameni pe care îi înțelegem, iar insecuritatea e atunci când luăm bani de la corupți ca să facem un rău deliberat cuiva. Insecuritatea e atunci când ne lăsăm folosiți, mânați de penali, care au furat din bugetul public și vor să-și ascundă crimele.
Securitatea națională e despre cum nu admitem armate străine pe teritoriul nostru, cum nu acceptăm separatismul și cum ne aliem la comunitățile puternice și democratice. Orice pas făcut spre UE înseamnă un pas făcut spre securitate.
