Editorial Contează mai mult Șor decât Demirel?
Recean, la Ceadâr-Lunga. Nu demult a fost în Găgăuzia Sandu. Nu e prea mult, nu se dublează? – se întreabă retoric cineva. Nu, nu cred să se dubleze, mai degrabă se complinesc, ca efort și influență, în situația în care, pe fundalul războiului din Ucraina, certitudinile unui război invizibil în jurul R. Moldova cresc, iar Comratul se profilează tot mai mult ca nr. 1 între complicii Rusiei în acest război, cu tot ce a mai rămas din grețurile politice ale „marelui combinator” Ilan Șor.
Să ne reamintim că ultima vizită a Maiei Sandu la Comrat avea loc pe 10 aprilie. Deși interpușii lui Șor i-au scos în față câteva pâlcuri de protestatari, vizita a avut loc. Maia Sandu s-a întâlnit cu primarii şi consilierii locali, dar şi cu reprezentanții Adunării Populare și au discutat chestiuni legate de viața regiunii, inclusiv speculațiile că aderarea la UE s-ar face fără voia găgăuzilor. „Avem referendum, este pentru toți”, a explicat Sandu. Vizita avea loc în timp ce la Moscova, Ilan Șor, secondat de serviciile speciale ruse, era în pregătiri pentru congresul (operațiunea) de constituire a blocului politic „Victoria”, care-și propunea scopul deturnării puterii la Chișinău. Ceea ce pune la cale Moscova, „este răsturnarea ordinii constituţionale, schimbarea puterii legitime de la Chişinău cu una ilegitimă, care să pună ţara noastră la dispoziţia Rusiei, pentru a opri procesul de integrare europeană, dar şi pentru ca R. Moldova să poată fi folosită de Rusia în războiul împotriva Ucrainei”, declara Sandu în baza unor informații documentate de serviciile speciale ucrainene. Potrivit SIS, se planifică amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în sud – cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă fiind gruparea lui Ilan Șor.
La început de aprilie, Dorin Recean a mers la Ceadâr-Lunga. Deși există voci care insistă că vizita lui ar avea mai mult conotații electorale (curios, dar ce conotații are înființarea expres de către Șor la Moscova a Platformei politice „Victoria” pentru alegerile prezidențiale din toamnă în R. Moldova?), nimeni nu poate nega și efectele ei practice. Recean nu a mers la Ceadâr-Lunga în ospeție, Recean a mers în Găgăuzia în intenția de a reabilita niște punți în Bugeac pentru relația Comrat-Chișinău, pe care mai mulți foști și actuali factori politici de la Comrat (dar și de la Chișinău) le-au lăsat în paragină, iar după alegerile de anul trecut, în cadrul bașcanatului, au fost, ușor spus, aruncate în aer de către comandourile politico-teroriste ale lui Șor, care au câștigat (?!) Găgăuzia ca în cele mai proaste cazinouri.
Nu știu, dar pare incredibil totuși ca din 150 de mii de găgăuzi (populația regiunii), nimeni să nu fi putut înțelege, nici măcar cei 8 candidați, printre care sunt și foști bașcani, că Găgăuzia nu mai este a lor, că ea a plecat, cu tot cu bașcanat și Executiv, la Șor. Doar în Adunarea Populară există (dar în minoritate) și lume care gândește mai diferit decât Guțul sau anturajul ei.
Să ne amintim aici de câte ori au fost repuse la vot în ședințele Executivului listele candidaților în varianta Șor, cu lume controlată de el. Găgăuzii (vorbesc de cei cu vână de găgăuz) ar trebui să spună mulțumesc Chișinăului că-l ține condamnat pe Șor și în căutare internațională, altfel, multe dintre afacerile antreprenorilor din regiune demult ar fi ajuns pe mâna lui Șor, asemenea bașcanatului și Comitetului Executiv. Cazul Guțul, cu bașcani gonflabili, s-ar putea să fie unul special nu doar în practica electorală de la noi, dar și în cea internațională.
Dorin Recean a mers în Găgăuzia, ca și Maia Sandu, nu să dea mâna ori să pozeze cu bășcănița Guțul (care, posibil, s-o fi bosumflat că nu a fost luată în seamă, ca și în cazul vizitelor Maiei Sandu). Șeful Guvernului a mers la o ședință de lucru cu autoritățile publice locale (cele mai apropiate de nevoile oamenilor), căutându-și de program, fără să facă politică. Au discutat despre relații și probleme legate de dezvoltarea regiunii. „Am discutat despre prioritățile noastre comune – asigurarea păcii și stabilității în regiune, oportunitățile de dezvoltare a localităților prin prisma obiectivului de integrare a R. Moldova în Uniunea Europeană, consolidarea eforturilor autorităților publice de toate nivelurile pentru a accelera procesul de modernizare a țării și a construi Europa acasă, în fiecare sat și oraș din țară”, a declarat Recean la încheierea vizitei, îndemnând aleșii locali să valorifice la maximum posibil oportunitățile pentru dezvoltare oferite de Programul Național „Satul European”. „Acest program este o investiție a Guvernului în satele și orașele noastre. Aveți posibilitatea să decideți care proiecte să fie implementate în localitatea voastră, dar și să vă pregătiți pentru accesarea fondurilor de preaderare de care veți beneficia”, le-a recomandat premierul, conștient de ce le cere în situația în care Rusia și Putin (cărora le lustruiesc pantofii Șor și Guțul) nu au și nici nu dau bani pentru astfel de proiecte.
Cu cât ne apropiem mai mult de alegerile prezidențiale și referendumul de aderare la UE, Comratul, administrat de Guțul și „aprozii” lui Șor, este tot mai mult presat să iasă de sub ascultarea Chișinăului și să destabilizeze R. Moldova.
Ce va urma? Depinde ce-i va cere Rusia lui Șor, dar nu cred că Rusia vrea stabilitate pentru R. Moldova. La începutul anilor ’90, când Rusia pusese pe foc Găgăuzia, forțând Comratul să se rupă de R. Moldova și să se declare republică, la Chișinău în vizită a ajuns Suleyman Demirel, liderul Turciei de atunci. Întrebat la Comrat ce cale să urmeze Găgăuzia, cea a Rusiei sau cea a R. Moldova, le-a zis găgăuzilor: „Țara voastră este cea în care trăiţi.” Să fi uitat găgăuzii ce le-a spus Demirel? Să-i facem invitație pentru o vizită în R. Moldova lui Recep Erdogan?
