Editorial Cine va profita de „cazul Trump”?
Tentativa de asasinare a lui Donald Trump a readus în aceeași zi în actualitate o problemă veche, cu o istorie sângeroasă, din politica SUA. În cei 248 de ani de existență, America a fost marcată de mai multe asasinate și tentative de asasinat politic împotriva președinților în exercițiu sau a concurenților pentru prima funcție la Casa Albă. Patru dintre președinți au fost ucişi.
Suntem într-un an electoral, cu cele mai complicate alegeri din câte le-am avut până acum. Și nu din cauza electoratului, căruia mereu i s-a reproșat că alege rău, ci a partidelor politice, care sunt foarte active în alegeri și lipsite de activism politic după. Încercați să găsiți pe lista celor aproape o sută de partide o formațiune alături de care ați fi gata (neplătiți) să urcați pe baricade, așa precum a fost la începuturi cu PPCD – în 1998, cu PLDM sau acum trei ani, cu PAS. E așa de parcă nici nu a fost.
În cei peste 30 de ani de la încheierea Războiului Rece, prăbușirea URSS și căderea frontierelor în Europa, mereu am avut certitudinea că mergem înainte, chiar dacă nu a fost nici ușor, nici simplu. Am lăsat, după caz și situație, casă, masă și am umplut lumea. Nu, nu pentru a ajunge la capătul ei (că nu suntem Robinzonii lumii), ci pentru a o „cuceri” (a o vedea și a ne vedea, a o cunoaște și a ne cunoaște mai bine) și pentru a ne determina și noi odată ce drum apucăm, după ce standarde și reguli de viață alegem să trăim, că timpul trece. Aderarea la UE, chiar dacă negocierile au început, rămâne încă un vis. Trăim vremuri grele și încurcate. Între pace și război. Marile puteri nu mai sunt factori de echilibru și stabilitate în lume.
Caz dezarmant. Istoria se repetă? Fostul preşedinte american, Donald Trump, candidat republican la alegerile prezidențiale din noiembrie, a fost sâmbătă ținta unei tentative de asasinat la un miting de campanie din Pensilvania. La prima vedere, nimic neobișnuit pentru America, deși gradațiile șocului au depășit limitele normei nu doar pentru americani și America. Tentativă de asasinat politic în secolul XXI?
„Gloanțele trase de un lunetist la mitingul electoral din Pensilvania doar l-au zgâriat pe Donald Trump, dar au distrus iluzia securității și siguranței în politica americană”, a titrat în urma incidentului Digi24, citând BBC. Și doi: „radicalizarea discursurilor (politice, n.r.) duce la un asemenea fenomen. Și acum, la fel ca în anii ’30 sau în timpul Crizei Rachetelor din Cuba, scena politică internațională e marcată de crize majore de securitate și de tensiuni geopolitice…” Au fost anii în care tensiunile dintre URSS și SUA ajunseseră, ca și acum, la un pas de pornirea unui război nuclear și anii în care a fost asasinat John F. Kennedy, considerat cel mai iubit dintre președinții SUA.
Tentativa de asasinare a lui Donald Trump a readus în aceeași zi în actualitate o problemă veche, cu o istorie sângeroasă, din politica SUA. În cei 248 de ani de existență, America a fost marcată de mai multe asasinate și tentative de asasinat politic împotriva președinților în exercițiu sau a concurenților pentru prima funcție la Casa Albă. Patru dintre președinți au fost ucişi, iar în cazul altor 7 „ținte”, acestea fie au supraviețuit rănilor, fie atacatorii au eșuat în tentativele lor. Un atac similar celui din Butler, Pensilvania, asupra unui președinte american, nu a mai avut loc în SUA din 1981, când s-a împușcat în una din somitățile Casei Albe de atunci – Ronald Reagan. Ca și în cazul lui Reagan, Trump a scăpat doar rănit. A fost norocul lui Trump că lucrurile s-au terminat așa cum s-au terminat ori a fost nenorocul lunetistului? Până la urmă, nu asta contează cel mai mult. Contează ce va urma, contează că atentatul s-a întâmplat într-un an electoral, un an în care R. Moldova, alături de SUA, are de pus la punct, la o diferență de două săptămâni, o campanie electorală cu foarte multe necunoscute și cu posibile violențe și agresivități din partea Federației Ruse. Contează – și contează mult, inclusiv faptul că atentatul la viața unui candidat la șefia statului (și nu doar american) este un atentat la politica acestui stat.
Care este politica externă a SUA cu Biden și ce se poate întâmpla cu Trump – rămâne de văzut, analizându-i mandatul trecut. Și mai e ceva ce contează și contează foarte mult în contextul alegerilor prezidențiale din SUA: contează că atacul asupra lui Trump, care a perturbat starea psiho-emoțională a americanilor, ar putea să schimbe soarta alegerilor prezidențiale din noiembrie în favoarea lui Trump, considerat în cercurile americane pro-Putin în relațiile cu Rusia.
Dacă va schimba, și în ce măsură, atentatul de sâmbătă asupra lui Trump soarta alegerilor din SUA – mai e timp pentru un răspuns la această întrebare. Primul tur al prezidențialelor americane este prevăzut pentru 5 noiembrie. Există o rezervă suficientă de timp pentru ca echipa de campanie a lui Biden să poată asimila tema. Ceea ce este mai important pentru noi, într-un plan mai general, e dacă acest atentat va avea efecte și asupra campaniei prezidențiale din R. Moldova.
S-ar putea ca anumite partide și candidați mai aproape de lume din anturajul Kremlinului să încerce să profite de situație, să exploateze subiectul și să scoată din asta anumite dividende electorale. Nu și PAS, evident. PAS va rămâne în vechiul parteneriat cu echipa Biden. Va accepta Trump? Depinde cine va vrea să-i pupe mâna.
