Editorial Chișinăul – poligon de luptă pentru traficanții de droguri
În ziua imediat următoare celei în care la Chișinău fusese omorât cetățeanul turc Izzet Eren, dat în căutare internațională de autoritățile britanice, ministrul de Interne, Adrian Efros, a ieșit la un post TV și a declarat că „în R. Moldova nu există grupări criminale organizate”. O fi vrut să spună că cel care l-a omorât pe Eren, trăgând în el șapte gloanțe, trei dintre care i-au ciuruit capul, o fi fost un criminal accidental, care a acționat de la sine putere, nefiind ghidat de vreo bandă, or, potrivit ministrului, în R. Moldova acestea nu mai există ca atare.
După emisiune, mai multă lume s-a întrebat și se mai întreabă cât de adevărată e declarația ministrului Efros, în contextul în care zilnic auzim știri despre acțiunile extrem de periculoase ale unor grupări criminale implicate în migrația ilegală, în traficul de droguri sau în corupția politică.
Și în ziua în care ministrul anunța că nu avem grupări criminale organizate, IGP mediatiza un comunicat despre destructurarea activității unui grup criminal organizat specializat în contrabanda și contrafacerea cafelei. În urma perchezițiilor, au fost ridicate 240 kg de cafea solubilă fără acte de proveniență, 250 de pachete ambalate ce conțineau cafea, având logoul unei mărci comerciale internaționale, un aparat de sigilare a pachetelor, dar și mijloace financiare semnificative.
Declarația ministrului a fost precedată și de alt caz, mediatizat acum câteva luni, când, potrivit poliției, lideri ai mai multor grupări criminale din R. Moldova şi Ucraina își dăduseră întâlnire la Chişinău pentru a stabili sferele de influenţă. Întâlnirea a fost perturbată de angajații Brigăzii cu destinație specială „Fulger”, care i-au reținut pe aceștia, sechestrându-le armele și telefoanele. Ce-i drept, după acel caz, nimeni nu a revenit să ne spună despre sancțiunile aplicate celor reținuți sau despre impactul social al acelei operațiuni.
Și acum câteva zile eram informați despre dejucarea a tocmai patru grupări criminale specializate în facilitarea migrației ilegale. În informațiile polițienești se spunea că membrii acestor grupări pretindeau de la 1 500 până la 10 000 de dolari pentru fiecare persoană transportată ilegal din Ucraina în R. Moldova. Războiul Rusiei cu Ucraina a generat nu doar omoruri, despărțiri și distrugeri, dar și multă corupție din partea celor implicați în „soluționarea” problemelor migranților ucraineni. De altfel, în cele 876 de zile de război, astfel de grupări au acționat zi de zi, asigurând evadarea de la război a bărbaților ucraineni.
Dacă totuși despre infracțiunile comise de diverse grupări criminale organizate se vorbește zilnic, de ce o fi avut nevoie ministrul de Interne să nege prezența acestora în R. Moldova? Pentru a diminua vigilența și îngrijorările cetățenilor?
Să revenim la omorul lui Eren și la felul în care autoritățile tratează acest subiect. În ziua în care s-a produs crima, Procuratura Generală a emis un comunicat despre procesul extrădării cetățeanului turc, din care se înțelege clar că, deși Marea Britanie a depus patru cereri de extrădare, acesta nu a fost extrădat, fiind lăsat în libertate, pe motiv că legislația de la noi nu permite ca o persoană să fie ținută în arest mai mult de 180 de zile. În timp ce Marea Britanie expedia la Chișinău cereri de extrădare, instanțele de judecată din R. Moldova tergiversau luarea unei decizii privind solicitarea de azil depusă de Eren. S-a jucat un meci prelungit, care s-a încheiat exclusiv cu perdanți.
Au urmat și alte declarații, inclusiv cea a președintelui Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, care s-a referit la prezența în R. Moldova a unor cetățeni străini dați în căutare internațională, dar care, făcând uz de legislația imperfectă privind procedura de solicitare a azilului, rămân pe un termen nedeterminat în R. Moldova. De cât timp se știe că legislația respectivă e imperfectă?
Ce a întreprins SIS? Pe pagina sa oficială – www.sis.md – lipsește vreun comunicat despre acțiunile întreprinse de instituție la acest subiect, lăsând astfel impresia că cele întâmplate nu țin de competența sa, chiar dacă acest omor dezvăluie prezența numeroaselor riscuri pentru securitatea vieții cetățenilor.
De fapt, pe parcursul celor opt zile ce s-au scurs de la acest omor, instituțiile de profil din R. Moldova nu s-au grăbit să ne comunice că s-ar întreprinde eforturi pentru a stabili cine sunt oamenii de legătură ai lui Eren la Chișinău și dacă avea sau nu acesta vreo conexiune cu traficanții celor 200 kg de heroină sechestrate la 20 martie 2008. De altfel, adevărații traficanți așa și au rămas în libertate. Cum a funcționat schema prin care s-a tot tergiversat o decizie definitivă a instanței privind acordarea azilului pentru Eren, evadat dintr-o închisoare din Turcia și căutat de serviciile speciale britanice pentru implicare în trafic de droguri, fals în acte, dar și pentru un atac armat care a schilodit un copil de doar 9 ani care lua masa împreună cu familia sa într-o cafenea din Dalston (estul Londrei)? Da, nu în ultimul rând, cât a plătit Eren pentru fiecare decizie de judecată contramandată?
Presa britanică a relatat despre îngrijorările instituțiilor britanice legate de faptul că „moartea cunoscutului lider al unei bande ar putea cauza izbucnirea mai multor violențe”. „Îngrijorarea este că totul va începe acum cu răzbunări”, scrie presa britanică, referindu-se la rivalitatea a două grupări mari de traficanți de droguri, una dintre care își deplânge „liderul” omorât la Chișinău în plină zi.
Atât timp cât asasinii lui Eren nu sunt identificați, atât timp cât, posibil, killerul mai circulă prin Chișinău, poate chiar în căutarea altor ținte, nu ar fi oare cazul să vedem că instituțiile responsabile se îngrijorează, cel puțin, de securitatea vieții cetățenilor acestui stat, în care oricine ar putea ajunge o posibilă țintă asemenea fetiței de doar 9 ani împușcate de membrii acestor bande într-o cafenea din Dalston?
