Editorial Ce câștigă Kremlinul de pe urma sistării gazului
Anul 2025 a început cu mai multe frici: frica vecinilor ucraineni de dronele și rachetele rusești care nu încetează să atace populația pașnică; frica transnistrenilor să nu înghețe în plină iarnă; frica moldovenilor față de prețurile la energie…
Lipsa gazelor și a energiei electrice în prezent se discută mai mult decât atacurile rusești asupra Ucrainei, dar și decât amenințările continue ale oficialilor ruși în adresa țării noastre.
Nu este pentru prima oară când Moscova folosește șantajul pentru a-și atinge scopul – implicarea în afacerile interne ale R. Moldova. Pe parcursul a mai bine de 30 de ani de (ne)independență a țării noastre față de Rusia, Kremlinul, de fiecare dată când este deranjat de anumite procese politice din țara noastră, recurge la anumite șantaje.
Șantajele indirecte sunt un pic mai subtile, dar, până de curând, destul de efective. Acestea presupun embargouri la vinuri sau la fructe, sistarea livrării de gaze, respectiv, încălcarea contractului, conform căruia Rusia era obligată să livreze gaze până în anul 2026, dar și o presupusă „datorie istorică” de peste 700 de milioane de dolari etc.
Aceste unelte de presiune au fost folosite de Rusia și în perioada altor guvernări, fie pentru a le face să le cânte în strună, fie pentru a unge ochii cetățenilor precum că acestea ar fi reușit să soluționeze unele probleme, care, de altfel, au fost create virtual anume în acest scop. De fapt, nu era decât un joc pentru mulțime, deoarece guvernele docile Moscovei nu i s-au opus niciodată.
Însă odată cu începerea războiului pe scară largă și repetatele încălcări ale spațiului nostru aerian de către rachetele lansate de ruși, nu mai este posibil să continui jocul Moscovei. Astfel, au pornit șantajele directe, de regulă, vociferate de Maria Zaharova de la Ministerul de Externe al F. Ruse, care în pofida numelui „dulce”, toarnă cu duiumul cuvinte înăcrite asupra Moldovei.
Implicarea Kremlinului în situația politică din țara noastră a fost demonstrată nu o singură dată. În 2023, patru reporteri ai Ziarului de Gardă s-au infiltrat în rândurile protestatarilor Partidului „Șor”, documentând din interior modul în care aceștia au fost mobilizați, transportați organizat și plătiți să-și manifeste „atitudinea civică”.
Anul trecut, în 2024, jurnalistele ZdG au pătruns din nou în rețeaua lui Ilan Șor. De data aceasta, timp de trei luni, reporterele au documentat cum circulă banii și cum sunt racolați și ademeniți oamenii care lucrează pentru Ilan Șor, în slujba Moscovei. Miza – deturnarea cursului european al țării prin compromiterea referendumului și votul pentru un candidat susținut de Șor.
Da, e vorba despre fostul deputat fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, care, demonstrându-și loialitatea pentru Kremlin, a obținut în ianuarie 2024 și cetățenia F. Ruse, unde, de altfel, s-a și refugiat.
Tot cu pașaport rusesc circulă și liderul separatist Vadim Krasnoselski, care a fost recent la Moscova, după ce F. Rusă, eșuând la alegerile prezidențiale din R. Moldova, dar și la referendum, a sistat gazul pentru a crea actuala criză energetică. De data aceasta, miza sunt alegerile parlamentare, care urmează să se desfășoare în toamna acestui an. Curios e faptul că, deși Krasnoselski nu deține nici cetățenia R. Moldova și nici permis de ședere în țara noastră, acest fapt nu-l împiedică nici să circule liber, nici să se afle la conducerea regimului separatist din stânga Nistrului, fapt care-i permite să se implice și în spălarea creierelor locuitorilor din regiune. Ce ordine a primit acesta de la Moscova urmează să vedem în perioada următoare, inclusiv și la parlamentare – nu o dată s-a demonstrat că transnistrenii sunt aduși organizat la vot cu indicația pentru cine să voteze.
Recent, a mai răsunat o amenințare – consilierul prezidențial rus Nikolai Patrușev a declarat că „politica anti-rusească a R. Moldova poate duce la dispariția sa”.
Șantajele și amenințările din partea Rusiei s-au întețit semnificativ în ultima perioadă, lucru deloc întâmplător. Alegerile din toamnă au o importanță deosebită pentru țara noastră, care se vrea în UE, dar și pentru Rusia, care nu-și dorește să piardă această bucată de pământ.
Ce are de câștigat Kremlinul? Simplu: pe de o parte, dacă ar intra în Moldova, așa cum a făcut-o în Belarus, ar putea să încercuiască Ucraina; pe de alta, vine mai aproape de România, care este țară europeană și, respectiv, se apropie de hotarul cu UE. Va merge oare Rusia împotriva UE? Cine știe ce visează un tiran însetat de sânge care se dorește țar? Dar această bucată de pământ, la prima vedere nesemnificativă, ar putea avea un rol decisiv în modul desfășurării evenimentelor ulterioare, inclusiv în statele vecine.
