Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Editorial/ Când îți arde casa

Editorial Când îți arde casa

Pe 30 septembrie le-a ars casa. O familie cu patru copii din satul Boșcana, Criuleni a rămas în stradă, pierzând totul. Focul a mistuit mobilierul, hainele, jucăriile, rezerva de bani  adunată pentru cele necesare după nașterea celui de-al cincilea copil, așteptat să vină în curând, dar și medicamentele celor doi copilași afectați de o maladie congenitală incurabilă, care lovește sistemul respirator și cel digestiv. În lipsa unui tratament de întreținere, dar și a unei diete echilibrate, starea acestor copii se poate complica în orice clipă și părinții lor știu asta. 

La zece zile după incendiu, așa și nu pot găsi răspuns la întrebarea: Cum e să-ți ardă casa din temelii, iar tu, însărcinată cu al cincilea copil, printre flăcări, prin pânza de fum greu, să încerci să-i salvezi pe cei patru – de 2, 4, 6 și 14 ani? Elena a reușit. Ea, fiind singură acasă cu cei patru copilași, i-a scos afară, salvându-i de ce putea fi mai rău. 

Tatăl copiilor a ajuns în scurt timp de la muncă. El nu putea să creadă că din acea zi, casa lor, pentru care muncise timp de 10 ani în Rusia, casa pe care au cumpărat-o din economiile adunate din munca grea, prestată printre străini, dar și pe seama despărțirilor de cei dragi, casa lor în care își clădeau zi de zi fericirea, nu mai este. Tot atunci însă, o mare bucurie îi învălui sufletul. Copiii săi, draga lui soție, Elena, micuțul nenăscut încă, sunt în viață. Asta conta cel mai mult în ziua de 30 septembrie, când în urma unui scurtcircuit, casa, având în ea multe construcții din lemn, le-a ars în clipe numărate. 

Ziua imediat următoare a fost altfel. Era ca și cum începeau viața de la capăt. Vecinii și  consătenii le-au venit în ajutor imediat, iar câteva postări pe on-line au determinat chiar și oameni total necunoscuți să le întindă o mână de ajutor. Valoarea donațiilor, de 100, 200 de lei sau de 10, 20 de euro, arată că acestea nu vin neapărat de la cei bogați, dar ce mult valorează un ajutor făcut din suflet de la persoane care cunosc durerea și suferința. 

În câteva zile, în familie au ajuns hăinuțe, produse alimentare, rechizite școlare, jucării, toate fiind concentrate într-un singur cuvânt – bucurii. Fiecare vizită înseamnă pentru ei o gură de aer, un strop de speranță.

Acum câteva zile a plouat tare și la Boșcana. În lipsa acoperișului ars, pereții casei s-au răzmuiat, iar pădurea de palmieri pictată pe unul dintre pereți a devenit fumurie, arătând tot mai posomorâtă. După acea ploaie, tot ce mai era printre ruinele casei s-a transformat în nămol…  

Elena numără zilele care au mai rămas până la nașterea celui de-al cincilea copil. „Băiețel, tot băiețel este”, spune ea resemnată, încercând să-și păstreze calmul. Crede că acest copil  va deveni stâlpul spiritual al familiei lor, care este lovită acum de grele încercări.

Pentru că cititorii ZdG au tot telefonat, întrebând dacă știm cumva de ce au mai mare nevoie, o întreb pe Elena de ce ar mai avea nevoie urgent, mai ales pentru copii. Spune că cea mai mare problemă e casa pe care au pierdut-o. „Altele – hăinuțe, plapume, perne, veselă – se mai adună, dar o casă se zidește mai greu. Le mulțumim tuturor celor care ne ajută. Multora nu le cunoaștem nici numele, dar ei sunt în inimile noastre, ei vor rămâne pentru totdeauna oaspeți dragi ai viitoarei noastre case”, spune Elena.  

Inițiativa Lidiei Cociu de la Verona, Italia, care imediat cum a auzit de tragedie a expediat pentru familia Rusu un pachet cu lucruri necesare pentru viață, a mobilizat și alți cititori, dar și membri ai redacției, să ajute acești oameni. În curând, donațiile vor ajunge la Boșcana, unde mai e mult loc pentru ajutor. 

P. S.  Suntem în campanie electorală. Până în prezent, niciun candidat din cei 11 nu a pozat și nu și-a etalat pozele făcute pe fundalul acestei nenorociri, așa cum se obișnuiește prin campaniile electorale de la noi. Să fi înțeles oare și politicienii din R. Moldova că e total lipsit de etică și de bun simț să îți aduni credite electorale pe seama unor nenorociri? Binele însă  poate fi făcut și în liniște, în tăcere, departe de blițurile camerelor de luat vederi.