Drepturile omului și egalitatea de gen sunt elemente cheie în redresarea oricărei pandemii

Pandemia Covid a afectat viața noastră a tuturor, a adîncit inegalitățile existente și a îngreunat situația persoanelor vulnerabile. Persoanele infectate și afectate de HIV se confruntau și pînă la pandemie cu probleme de acces scăzut la servicii de sănătate, de educație,  cu stigmă și discriminare și nerespectare a drepturilor. În rapoartele globale ale UNAIDS, produse pe parcursul anului 2020, sunt enumerate riscuri crescute pentru acest grup de persoane, precum sisteme de sănătate slăbite, care cauzează la rîndul lor access redus la testare, tratament, creștere a nivelului de sărăcie, a abuzării drepturilor și marginalizării. Chiar fiind în tratament antiretroviral, care asigură o stare bună de sănătate, ele rămîn oricum vulnerabile în fața Covid, deoarece povara bolilor cronice și co-morbidităților, precum tuberculoza, hepatita în rîndul acestora, este înaltă. Persoanele infectate cu HIV și nu își cunosc statutul, iar în Republica Moldova peste 30% din persoanele estimate că trăiesc cu HIV sunt în această situație, au o imunitate compromisă.

Situația socio-economică a persoanelor din grupul dat era una îngrijorătoare pînă la pandemia Covid. Cercetarea numită Indexul Stigmei, realizată în 2018, arată că în jur de 36% sau fiecare a 3a persoană care trăiește cu HIV nu este angajată în cîmpul muncii, femeile fiind mai afectate, sau fiecare a doua femeie nu are un loc de muncă. Monitorizarea situației pe timpul Covid, ne vorbește despre faptul că la fel ca și ceilalți cetățeni ai țării, persoanele care trăiesc cu HIV au ajuns în situații sociale și mai dificile.

Republica Moldova reușise către anul 2019, să stabilizeze indicatorii epidemiologici de bază HIV. Aceasta era menținută la nivel de epidemie concentrată în grupurile cu risc sporit de infectare. Chiar dacă încă departe de a atinge țintele globale, Republica Moldova se aliniase celor mai noi recomandări ale OMS în sens de diagnostic, tratament, dar și măsurilor de prevenire a infecței. Covid, ca și în situația altor țări ale lumii, pune la risc aceste rezultate.

Mobilizarea tuturor partenerilor, începînd cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile, IMSP IFP “Chiril Draganiuc”, Agenția Națională de Sănătate Publică, UCIMP, familia ONU și peste 20 de organizații nonguvernamentale la începutul carantinei, a permis ca serviciile de prevenire și tratament să fie adaptate, și prestate fără întreruperi, și în condiții sigure. În Republica Moldova, cît și regiunea de est a țării tratamentul antiretroviral este oferit în doar 6 instituții medicale din sectorul civil și deja și în penitenciare. Astfel, pentru pacienții din cele mai îndepărtate sate, centre raionale s-a reușit implicarea ONG-urilor din domeniu, care au livrat tratamentul la domiciliu pentru în jur de 900 pacienți, au oferit consiliere despre Covid, mijloace de protecție, dar și pachete de ajutor material pentru cei mai vulnerabili. Aproximativ 125 ceteteni ai RM care traiesc cu HIV au fost ajutați să-și primească tratamentul ARV în statele gazdă unde au rămas blocați pe vremea carantinei, majoritatea aflîndu-se în țările Europei de Vest și Federației Ruse.  În jur de 100 pacienți au primit tratament profilactic pre-expunere și mii de persoane din grupul cu risc sporit de infectare au primit continuu servicii de prevenire HIV.

Ca și la nivel global, și în Republica Moldova cu toate eforturile de mobilizare, către mijlocul anuliui 2020, rata de înrolare în tratament a cunoscut o micșorare de aprox. 30% și abandonul tratamentului a crescut cu 30%. Acești indicatori reprezintă un motiv serios de îngrijorare. UNAIDS îndeamnă ca strategiile de dezvoltare ale țărilor în viitor să prioritizeze sănătatea, să asigure investiții necesare pentru fortificarea sistemelor de sănătate, să elimine stigma și discriminarea, să dezvolte servicii centrate pe persoană și să bazeze răspunsurile împotriva pandemiilor pe respectarea drepturilor omului și egalității de gen.

Notă: Acest editorial este elaborat în contextul Campaniei de sensibilizare a Drepturilor Omului „Redresare mai bună împreună: drepturile omului pentru toți” lansată de ONU Moldova sub îndrumarea Oficiului ONU pentru Drepturile Omului Moldova.