Condamnat, achitat și dat în căutare
Ne-a păcălit Platon? Ne-a amăgit Stoianoglo? Ar putea fi și una, și alta. În tot cazul, V. Platon, plecat din R. Moldova, plecat rămâne, deși pe 2 august era obligat să se prezinte într-un proces care-l viza și nu știe nimeni, inclusiv avocații săi, unde este și dacă va mai reveni în Moldova. Potrivit unor surse neoficiale, Platon s-ar afla în Marea Britanie, alții zic că este în Cehia, dar și unii și alții susțin că a plecat să ceară azil politic. Deci, s-a întâmplat ceea ce mai multă lume a bănuit că se va întâmpla încă în ziua în care Platon mai era în aeroportul Chișinău, înainte de a-și lua zborul spre Londra.
Pe 19 iulie, la o săptămână de la parlamentarele anticipate (să mai zică cineva că cei cu bani mulți nu se tem de nimic), controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, unul dintre miliardarii titulari și „marele combinator” în tot felul de afaceri bancare din spațiul CSI, condamnat la Chișinău, prin cumul, la 25 de ani de închisoare în două dosare grele pentru escrocherii, acte de corupție și spălări de bani în proporții deosebit de mari, părăsea R. Moldova. De fapt, fugea, deși procurorul general Alexandr Stoianoglo, cu care se presupune că și-ar fi convenit plecarea, ne asigura în aceeași zi că Platon nu a fugit și că va reveni în Moldova, iar în cazul în care nu va reveni, va fi dat în căutare. Bine, să admitem că va fi dat în căutare. Și dacă va fi, ce garanții avem că va fi căutat și căutat așa ca să fie găsit și readus în Moldova? Platon nu e singurul fugar prin lume. Mai avem doi (din cei oficial recunoscuți), Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, care de doi ani sunt dați în căutare, pe care îi caută instituții specializate și nimeni, nu se știe de ce, nu le poate da de urmă. Va fi altfel în cazul lui Platon? Va fi mai simplu? Mai complicat? Plahotniuc și Șor părăseau R. Moldova noaptea, pe nevăzute, deși aveau imunitate parlamentară, pe când Platon o făcea liber și nestingherit, fără să fie parlamentar. Se vede că poziția procurorului general a contat mai mult decât mandatele de deputat?
Deși are mai multe probleme cu legea, Veaceslav Platon a fost condamnat în R. Moldova în doar două dosare penale. Pe vremea lui Plahotniuc, în august 2016, este arestat la Kiev, extrădat și cercetat în dosarul fraudei bancare (Platon ar fi sustras din fondurile BEM prin mai multe firme offshore circa 1 mlrd. de lei), iar în aprilie 2017 este condamnat la 18 ani de închisoare. În decembrie al aceluiaşi 2017, V. Platon este condamnat la încă 12 ani de închisoare într-un alt dosar penal, fiind acuzat de corupere pasivă şi escrocherie. Potrivit instanței, în 2016, pe când era în arest, Platon ar fi încercat să sustragă câteva sute de milioane de lei dintr-o serie de companii de asigurări la care era acționar majoritar.
În 2019, democrații pierd puterea la Chișinău, V. Plahotniuc părăsește în grabă R. Moldova. La Procuratura Generală vine un șef nou, Al. Stoianoglo, care se presupune că ar fi în relații speciale mai vechi cu Platon (la vremea respectivă s-au adus mai multe probe pe rețelele de socializare). Stoianoglo, la rugămintea lui Platon, dispune rejudecarea cauzei și cercetarea lui în libertate. Pe 28 mai 2021, Procuratura Generală renunță la toate capetele de acuzare aduse lui Veaceslav Platon în dosarul fraudei bancare, dosarul este declarat de către procurorul general falsificat, iar Platon, după 4 ani de închisoare – achitat. Chiar dacă sentința de condamnare la 18 ani de închisoare era una definitivă și irevocabilă.
Achitarea lui Platon în dosarul fraudei bancare a pus semne de întrebare pentru mai multă lume. Vladislav Gribincea, de la Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova, susține că punerea în libertate a lui Veaceslav Platon este lipsită de logică, în condițiile în care există probe suficiente pentru o condamnare a acestuia, iar președinta Maia Sandu o consideră ilegală și suspectă. „Gruparea lui Platon reprezintă un pericol pentru securitatea statului. Este extrem de îngrijorător cât de repede procuratura a renunțat la învinuiri în raport cu această grupare… Îndemn insistent procuratura să-și analizeze bine deciziile sub aspectul legalității și interesului național”. Este reacția Maiei Sandu la decizia de disculpare a lui Platon în dosarul miliardului furat. Tonalitatea mesajului denotă gravitatea, dar și irascibilitatea cazului.
Prin achitarea lui Platon în cel mai scandalos dosar de corupție, supranumit „jaful secolului”, Stoianoglo a atras asupra sa mai multe critici dure, inclusiv „anunțarea în căutare” a unui nou procuror general. Cu atât mai mult că pe rol, la rejudecare, este trecut și cel de-al doilea dosar al lui Platon, în care pentru aceeași „bună purtare” el a fost condamnat la 12 ani de pușcărie. Nu cred că Stoianoglo nu înțelegea că, achitându-l pe Platon, își aprinde paie în cap. De ce a făcut-o? Motivele invocate ar fi câteva: o amiciție mai veche între ei, posibile presiuni din afară, niște conturi mai vechi cu Plahotniuc, banii. Așa s-au altfel, pentru un procuror general nu e bine nici una, nici alta.
Între timp, Platon, profitând de acest mare dar care a fost achitarea în dosarul fraudei bancare (o scutire, practic, de încă 21 ani de pușcărie) se grăbește să părăsească, pe 19 iulie, R. Moldova. Două săptămâni mai târziu, pe 2 august, Procuratura Anticorupție cere Judecătoriei Buiucani anunțarea în căutare și arestarea lui Platon pe motiv de „neprezentare” în ședința de judecată în care este acuzat de „corupere activă și de escrocherii”. Curios, nu? Mai întâi îi dăm „liber” să fugă din Moldova (avându-l cu dosar penal pe rol), după care ne agităm şi îl căutăm. Magistrații au refuzat anunțarea lui în căutare până la ședința următoare, din 12 august (de tare ce vor ca Platon să fie găsit). Și dacă și pe 12 nu va veni? Așa cum nu vine de doi ani Șor, care e și el cu dosar pe rol. Cei ca Șor, Platon sau… nu pleacă din Moldova. Ei fug. Și fug ca să se salveze. Iar noi, oferindu-le șansa, creăm precedente și ne facem că îi căutăm.
„Plecarea” lui V. Platon e una simptomatică. Platon a fugit de teama să nu-l prindă în R. Moldova noile schimbări. Un Tribunal Anticorupție ar fi iadul pentru Platon și alții ca el. Domnule Litvinenco, când porniți „motoarele”?