Cine iese pe podium?
Aproape întotdeauna, schimbările de putere aduc în față subiecte și oameni care, până atunci, se plasau în spatele liniei „frontului”. Persoane tăcute, care nu întreprindeau mai nimic, încercând să păstreze o relație confortabilă cu puterea, oricare culoare politică ar avea aceasta. Și de această dată, trăim zile pline de flatări ridicole. Mulți vor să se facă vizibili, observați, luați în seamă. Astfel, după 11 iulie, când a devenit clar că în R. Moldova s-a produs schimbarea puterii, oameni mari și mărunți își fac loc pe lângă noii veniți la guvernare, ieșind curajoși pe podium.
Unii, pur și simplu, speră să devină vizibili, alții fac orice ca să iasă din anonimat.
În ultimele zile, mai multe exemple de acest fel au amuzat societatea. Marți, președinta Autorității Naționale de Integritate (ANI), Rodica Antoci, a decis să se arate lumii, după ce, în ultimii ani, a fost aproape invizibilă. A făcut declarații despre curajul pe care ar trebui să-l aibă inspectorii de integritate care investighează averile ex-președintelui Igor Dodon, actualmente deputat și lider PSRM. Curajul inspectorilor de integritate ar fi un subiect aparte de discutat, mai actuală se pare estimarea curajului și profesionismului președintei ANI. ZdG, bunăoară, a scris ani la rând despre veniturile nejustificate, despre averile nedeclarate, despre vacanțele extrem de scumpe ale familiei Dodon. Publicația noastră a ajuns și în instanța de judecată, în urma unei cereri depuse de fostul președinte. Să vă povestesc aici despre curajul celor care au realizat investigațiile, în condițiile unui stat controlat totalmente de protagonistul articolelor? Să vă spun cât de importantă ar fi fost reacția ANI, pe marginea celor investigate de ZdG? Să vă spun cât de supărătoare a fost tăcerea ANI în acele condiții? Pe parcursul ultimilor ani, au fost auzite și vocile unor deputați din opoziție, care făceau demersuri la instituțiile statului, inclusiv la ANI, cerându-le să investigheze acțiunile de corupție ale unor demnitari. Vă amintiți vreo investigație de rezonanță, efectuată de instituția pe care o reprezentați? Dar ce activități ați întreprins în cazul altor abuzuri, comise de alți demnitari de stat de altădată, în prezent fugari prin lume? Și, cea mai importantă întrebare: ce rost au constatările și declarațiile ANI acum, când Dodon nu mai e șef de stat, când Plahotniuc nu mai e deputat sau când Șor, fiind deputat cu acte în regulă, se plimbă prin lume, cu tot cu integritatea sa dubioasă?
O altă apariție, cumva surprinzătoare, este cea a președintei Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Angela Motuzoc. Pe marginea subiectului reformei procuraturii, mult discutat în aceste zile, președinta CSP a anunțat că va comenta doar după ce se va lua o decizie în Parlament. „Atunci când vom vedea deja acel proiect final sau legea nemijlocită va fi adoptată, doar atunci CSP va veni cu un aviz al său, propriu”, afirmă Motuzoc, de parcă subiectul numirii membrilor CSP nu ar interesa deloc această structură. Altfel, replica președintei CSP ar însemna o tentativă de manifestare a loialității față de noua putere…
Tot în aceste zile, se fac eforturi disperate de a readuce în prim plan, pe căi și prin voci anonime, situația de la Academia de Științe a R. Moldova (AȘM). Unii chiar încearcă să abordeze problema, expediind la redacții secvențe cu opiniile unor personalități decedate deja. Bunăoară, opinia lui Andrei Strâmbeanu, răposatul, care considera că „domeniul științei a fost cuprins de fenomenul corupției, iar AȘM a devenit un club de interese, unde înmânarea titlurilor științifice se face pe criterii de nepotism”. De ce nu am primit până acum astfel de mesaje? De ce nu se fac dezvăluiri publice în noile condiții, când autoritățile s-au declarat decise să combată corupția? Întrebarea e și pentru autorii unui demers anonim, venit aseară la redacție, prin intermediul unui „curier”, în care se spune despre presupuse acte de corupție, comise de un fost director interimar al unei școli profesionale din Chișinău (din 2018). Demersul e expediat pe mai multe adrese, inclusiv la Guvern, Parlament, Curtea de Conturi și, cum spuneam, la ZdG. Ce să facă instituțiile statului, dar și ZdG, cu aceste mesaje anonime, pentru care nimeni nu-și asumă răspunderea?
