Ce facem când observăm un gard suspect în capitală?

Orașul Chișinău este împânzit de șantiere pe care se construiesc complexe rezidențiale cu sute de apartamente. Din anunțuri aflăm că locuințele vor fi de lux, regale, premium sau de elită.

Companiile imobiliare zic că așa se dezvoltă urbea, iar unii cetățeni susțin că este o oportunitate de a procura un apartament, poate chiar la un preț mai mic. S-ar putea să fie adevărat, doar că, de multe ori, aceste construcții noi încalcă drepturile altor locuitori și afectează funcționarea orașului.

Blocurile răsar prin parcuri și păduri, se înghesuie între casele vechi cu 4-9 etaje, acaparează terenuri de joacă sau de sport. Mai nou, se extind cu repeziciune în zonele cu case la sol prin suburbiile chișinăuiene și în alte orașe din țară.

Autoritățile trebuie să asigure pentru cetățeni un acoperiș deasupra capului, însă nu în detrimentul unui trai confortabil pentru toți. Avem nevoie de lumină naturală, de acces la infrastructura socială – școli, grădinițe, policlinici; de acces la spații verzi – atât de necesare pentru sănătatea noastră fizică și mintală; de spații publice; de locuri de parcare sau de acces la transport public de calitate.

Or, atunci când urmărim dezvoltarea haotică din capitală, observăm că multe dintre acestea lipsesc, iar uneori se fură din contul celor care deja există. La Primăria Mea discutăm și prezentăm istoriile locuitorilor și locuitoarelor care își protejează spațiul. Ei luptă cu companiile imobiliare, care deseori au obținut diverse autorizații prin acte de corupție.

Care sunt pașii pe care îi întreprind cetățenii, atunci când observă un gard suspect? Se informează ce va fi construit, solicită documentația necesară (de foarte multe ori, aceasta poate lipsi sau poate să nu coincidă cu ceea ce se construiește de fapt), se documentează despre legislația în vigoare, mobilizează cetățenii pentru a semna petiții sau pentru a se întâlni cu autoritățile, angajează un jurist și merg în judecată. Nu uită de proteste și de comunicarea constantă cu mass-media sau cu activiștii urbani. Unii dintre ei au succes și opresc construcția, alții continuă lupta ani de zile.

Autoritățile și companiile imobiliare lasă vecinii să se certe între ei. Unii rezidenți spun că li se încalcă drepturile, alții se plâng că au investit bani într-un apartament nou. Astfel, și cei care cumpără o locuință ar trebui să urmeze aceiași pași: să verifice reputația companiei imobiliare (multe dintre ele se regăsesc printre paginile Ziarului de Gardă), să verifice dacă documentația de construcție este în ordine, să vadă ce terenuri libere sunt în jur și dacă există riscul unor construcții problematice, să se intereseze dacă există școală, parcare, spațiu verde și servicii publice care fac viața mai confortabilă. Uneori neregulile se ascund în detalii. Bunăoară, unde va fi amplasată platforma de colectare a deșeurilor? Va fi oare asigurat ușor accesul unei ambulanțe sau a unei mașini de pompieri?

Mulți construiesc pentru a vinde, iar problemele rămân atât pe umerii noilor proprietari, cât și pe ai vecinilor lor.

În multe cazuri, o mică investiție inițială în sfaturile unui arhitect și ale unui jurist ne poate salva de bătăi de cap și cheltuieli mult mai mari pe viitor. Cu toții trebuie să avem acces egal la parcuri, aer curat, trotuare și terenuri de joacă, indiferent dacă blocul în care locuim are 50 de ani sau dacă scrie pe el cu litere mari aurii „royal”.

Autoritățile trebuie să fie un jucător corect și să respecte drepturile dezvoltatorilor imobiliari, dar nu în detrimentul celor ale cetățenilor. Atunci când apare un gard suspect, e bine să acționăm. Doar prin efort comun putem să ne îndreptăm spre o dezvoltare armonioasă a orașelor în care locuim.