Când va depăşi Europa de Est Vestul?
Până acum, Europa de Vest era considerată destinaţia ideală pentru mulţi imigranţi din Republica Moldova. Dar, situaţia aceasta se poate schimba drastic în timpul apropiat. Conform diferitor indicatori economici, ţările considerate ”locomotivele” Europei sunt ameninţate de stagnare sau chiar recesiune, în timp ce fostele ţări socialiste din Est se pregătesc să depăşească fostele ţări capitaliste.
Conform unui studiu realizat recent de şcoala elveţiană de business, IMD, Germania nu se mai află printre cele 10 ţări mai competitive ale lumii. În 2014, era încă pe locul 6. Franţa, Spania şi Italia, la rândul lor, se află, respectiv, pe locurile 32, 34 şi 35. Pe de altă parte, potrivit directorului acestui institut, Arturo Bris, citat de ziarul FAZ, ţările din Europa de Est sunt în ascensiune. Cehia, Lituania, Estonia şi Polonia deja ocupă locurile 27, 30, 31 şi 33.
Dacă ne uităm la Indexul Libertăţii Economice, elaborat anual de Fundaţia Heritage, Estonia se află pe locul 9 şi este, împreună cu Irlanda (locul 8) şi Regatul Unit (locul 10), una dintre puţinele ţări UE din top 10. Dacă ne uităm la următoarele poziţii, găsim Lituania, Cehia, Georgia, Letonia şi Polonia pe locurile 13, 21, 23, 36 şi 39. Germania, Spania, Belgia, Franţa şi Italia se află, în schimb, pe poziţiile 17, 43, 44, 75 şi 86.
Motive pentru viitorul declin al Europei de Vest şi, respectiv, pentru ascensiunea Europei de Est sunt multe. Majoritatea ţărilor din Vest încă nu au trăit sub jugul socialismului. Mulţi cetăţeni, mai ales intelectuali, jurnalişti şi tineri, rămân fascinaţi de ideile lui Marx şi Engels, şi visează la un stat-dădacă, care i-ar aproviziona cu tot felul de gratuităţi: învăţământ universitar, servicii medicale, un ”salariu de bază” etc. Astfel, tradiţionalele state industriale au fost subminate de decenii de birocratizare şi expansiune a sectorului public. Dacă în unele ţări occidentale ultimul deja consumă 50 sau mai multe procente din PIB, înseamnă că ţara respectivă este deja 50 la sută socialistă. Bineînţeles că acestea sunt strategii ”perfecte” pentru a sufoca antreprenoriatul şi pentru a alunga investitori şi companii.
Şi valul imigraţional actual va avea un efect economic sensibil. Ţările care au recepţionat un număr mare de refugiaţi şi de ”refugiaţi” (imigranţi economici) vor suporta costuri enorme pentru cazarea lor, integrarea lor în societate, dar şi pentru înlăturarea daunelor cauzate de unii imigranţi. Astfel, ziarul german Express scria cum unii locatari ai unui centru de refugiaţi din Düsseldorf, protestând împotriva lipsei pudingului de ciocolată din meniu (!), au dat foc la instalaţii – cauzând pagube de 10 milioane de euro.
Ţările considerate mai xenofobe, cum ar fi Polonia, Ungaria, Slovacia, precum şi România, care sunt mai sceptice faţă de deschiderea frontierelor pentru refugiaţi, vor fi relativ avantajate şi din punctul de vedere al riscului mai scăzut de terorism şi conflicte – între diferitele etnii ale refugiaţilor, dar şi cu populaţia băştinaşă. În ce tabără se va regăsi Republica Moldova este încă incert. Ca recipient cronic de ajutor extern, spaţiul de manevră faţă de organizaţiile supranaţionale este destul de mic, ceea ce face mai dificilă transformarea ţării într-un paradis fiscal sau într-un nou Hong Kong.
