Biden și Putin la hotar cu Republica Moldova
Miercuri, 16 iunie 2021, omenirea era cu ochii pe întrevederea a doi președinți de state. Dialogul dintre cei doi este organizat la Geneva, Elveția, dar hotarul dintre cele două lumi ale lor rămâne la Prut, doar că se pare că nici noi nu mai observăm asta.
Spectacolul politic Biden-Putin trebuie urmărit atent și de la Chișinău. Au cei doi pe agendă ceva despre Moldova, despre electorala de aici sau despre modul în care au fost spălate de ploaie căpșunile de la Sadova? Desigur că nu. Totuși, lumile celor doi poli se întâlnesc acolo unde e hotarul NATO, iar R.Moldova e anume la acest hotar.
În anticiparea întâlnirii Biden-Putin, președintele SUA a făcut un tur al Europei, participând și la Summitul NATO. Numele statului nostru a răsunat de două ori în declarația oficială a acestui Summit. Numele Rusiei a fost menționat de 34 de ori, iar al Ucrainei – de 11 ori, în timp ce al României – de 2 ori. Este o declarație comună a liderilor celor 30 de state NATO și noi suntem vizați în contextul integrității teritoriale a țărilor post-sovietice care au armate ruse care staționează pe teritoriile separatiste: Ucraina, Georgia, Moldova. Statele NATO și-au reiterat suportul pentru susținerea integrității teritoriale în această zonă.
Ucraina a apreciat oportunitatea de cooperare cu NATO pentru integritatea sa teritorială atunci când a trebuit să se confrunte cu agresorul rus și a înțeles că nu se descurcă. Acum, Ucraina face pași mari și eforturi extinse ca să devină membră NATO. Doar că NATO are reguli și nu acceptă pe oricine vrea oricând vrea. Ca să ajungă în NATO, Ucraina trebuie să se preocupe de câteva probleme: corupția, transparența, depolitizarea armatei. Asta a făcut România ca să fie admisă în NATO. La fel și Statele Baltice.
Dacă Ucraina se apropie de NATO, iar România e deja un aliat activ al blocului Nord-Atlantic, poate R.Moldova să rămână nealiată în mijlocul acestor 2 state? Desigur că poate și chiar îi va reuși, dacă va rămâne coruptă și opacă, precum e tot ținută de liderii ei de 30 de ani. Ar putea, desigur, teoretic și utopic, să devină un stat prosper și transparent și independent de NATO. Dar cum se poate întâmpla asta în realitate?
Toată viața sa Republica Moldova a fost un stat neutru în Constituție, iar în realitate un stat ocupat de o armată străină. Toți 30 de ani Moldova a fost un stat foarte corupt. Câte zeci de ani îi mai trebuie Moldovei să devină neutră și integră cu adevărat?
Moldova nu se mai poate vindeca singură, căci cetățenii ei aleg să plece decât să mai ofere încredere guvernelor corupte. Iar guvernele corupte rămân, căci e singura lor posibilitate de a scăpa de pedepse – să țină instituțiile captive. La moment, relația dintre staționarea ilegală a armatei ruse și staționarea ilegală a corupților pare să fie firească. Armata de corupți nu e doar în regiunea transnistreană, e peste tot.
Ar trebui R.Moldova să coopereze cu Biden (NATO) sau cu Putin, că oricum își ține o armată aici? Care dintre ei ne place mai tare? Unul e cu 12 centimetri mai înalt decât celălalt, dar și cu 10 ani mai în vârstă. Cel mai tânăr pare să fie mai bogat decât celălalt și are 20 de ani la cârma statului său, în comparație cu jumate de an al celuilalt. Dar nu acesta este criteriul de evaluare. Diferența dintre cei doi o face starea națiunilor pe care le conduc. Rusia are un teritoriu de două ori mai mare decât al SUA, dar SUA are de două ori și ceva mai mulți cetățeni. Numărul de cetățeni ruși care aleg să locuiască în SUA e absolut depășit de numărul de americani care ar locui în Rusia. Americanii, în mediu, trăiesc mai mult decât rușii, au salarii mai mari,mai multe locuri de muncă, libertăți mai extinse. Exact același lucru trebuie să îl remarcăm despre statele NATO: în aceste state speranța de viață e mai mare decât în Rusia, dar și decât în Moldova, iar situația economică și socială este incomparabilă.
Ar trebui Moldova să-și complice viața și să aleagă vectorul NATO? Cetățenii ei deja au ales: majoritatea migranților moldoveni sunt în state NATO, majoritatea remitențelor vin din state NATO, iar datele cu privire la exporturile moldovenești arată aceleași preferințe: statele UE și ale NATO sunt destinația majoră a mărfurilor noastre. Da, alegoric vorbind, căpșunile, vinurile și nucile de la Sadova nu mai merg la Moscova, moldovenii aleg să le vândă în Europa. A rămas ca cetățenii R.Moldova să nu mai aleagă corupți acasă.
Și mai e un argument. Lumea lui Putin devine tot mai mică, teritorial, numeric și temporal. Zilele trecute, a avut loc o nouă aniversare a reginei Marii Britanii. În timp ce mapamondul o felicita, ea era ocupată: îl primea în vizită oficială pe președintele SUA. Joe Biden este cel de-al 13 președinte american în funcțiune pe care îl salută regina Elisabeta. În timp ce mulți alți președinți așteaptă rândul să-i strângă mâna.
Miercuri, la Geneva, Vladimir Putin îl întâlnește oficial pe cel de-al 5-lea președinte al SUA, consecutiv. Dar în cariera lui Putin se pare că urmează cifre în descreștere. An de an îl vizitează sau îl invită tot mai puțini lideri ai lumii. S-ar putea că Biden să fie ultimul președinte al SUA pe care îl întâlnește. Nu e doar despre speranța de viață redusă a sa, ca cetățean rus, e despre lipsa speranței că acesta are ce discuta cu liderii de state prospere.
