1000 de călători suspecți pe itinerarul Briceni—Paris
Acum câteva zile, Departamentul de Stat al SUA prezenta Raportul anual privind traficul de ființe, ediția 2021, în care sunt evaluate măsurile întreprinse de 190 de state, printre care și R. Moldova, în prevenirea și combaterea unuia dintre cele mai periculoase fenomene infracționale – traficul de ființe umane, fenomen care înseamnă exploatare sexuală, trafic de organe, abuzuri sexuale, inclusiv asupra copiilor.
Deși în debutul compartimentului dedicat R. Moldova se spune că Guvernul de la Chișinău nu îndeplinește standardele minime privind eliminarea traficului, Procuratura Generală, în comunicatul său, scoate în față ideea potrivit căreia „autoritățile R. Moldova au depus eforturi impunătoare pentru atingerea standardelor în combaterea definitivă a traficului de persoane”. Contraste…
La doar o zi de la publicarea raportului, procurorii și cei de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră comunicau despre o descindere a câtorva sute de ofițeri de la Jandarmeria Națională Franceză și de la Poliția de Frontieră a R. Moldova, asistați de Europol, în cadrul căreia au reținut membrii unei grupări criminale organizate, implicați în fraudă financiară în cadrul unor pretinse acțiuni de combatere a migrației ilegale.
Recent, la Paris și la Chișinău au avut loc, simultan, 32 de percheziții, fiind reținuți 8 cetățeni ai R. Moldova și unul francez, care ar fi activat, timp de doi ani, în cadrul unei rețele ilegale care ar fi prejudiciat statul francez de peste 2 milioane de euro.
Ancheta a descoperit schema complexă instituită de acest grup criminal organizat, care a recrutat peste 1 000 de cetățeni ai R. Moldova, de prin satele raionului Briceni, determinându-i „să aplice”, invocând argumente false, la un program finanțat de Oficiul francez pentru imigrare și integrare și Ministerul francez al Afacerilor Externe. Programul își propunea să faciliteze reintegrarea socială și economică a migranților moldoveni, în cazul în care aceștia se oferă voluntar să revină din Franța în R. Moldova.
În baza actelor false, membrii grupării îi transportau pe cei racolați la Paris, unde solicitau sprijin financiar pentru reintegrarea lor în R. Moldova. „Călătoria” era de scurtă durată. La revenire, ei se alegeau cu vreo 700 de euro, pentru că au făcut parte din „tranzacție”. Diferența de bani, până la 7000 de euro pentru fiecare dosar falsificat, oferiți prin intermediul acestui program, le revenea organizatorilor rețelei. Deocamdată ancheta a stabilit 1000 de cetățeni, „beneficiari” ai acestui program.
Procurorii nu spun nimic despre statutul celor 1000 de persoane, complici ai escrocilor, dar și despre structurile sub acoperirea cărora funcționa rețeaua.
„La această etapă, nu putem furniza alte date decât cele difuzate, iar în lipsa unei hotărâri judecătorești finale, nu putem opera cu nume/denumiri, pentru respectarea exigențelor prezumpției nevinovăției”, afirmă responsabili de la procuratură.
În schimb, Raportul Departamentului SUA privind traficul de ființe umane constată că, în R. Moldova, lipsește investigarea viguroasă, urmărirea penală și condamnarea traficanților, care ar include și implicarea oficialilor în astfel de cazuri, lipsesc acțiuni de combatere a corupției în sectorul judiciar și în cadrul organelor de aplicare a legii, precum și acțiuni de protejare a anchetatorilor și procurorilor de la influența externă și corupția internă. Se mai spune că lipsește identificarea activă a victimelor traficului, inclusiv examinarea indicatorilor de trafic în rândul populațiilor vulnerabile și a cetățenilor care revin în Moldova și asigurarea pentru victime a unor facilități de îngrijire și asistență. Atâta timp cât astfel de acțiuni lipsesc, s-a întâmplat ca cel puțin 1000 cetățeni să fie folosiți pe rol de momeli într-un proces complex de fraudare a unui stat european, care și-a propus să acorde ajutor pentru migranții și traficații din R. Moldova.
De ce, cazurile care s-au produs în anii 2018-2020 în cadrul rețelei moldo-franceze devin parțial cunoscute abia acum? Cum funcționa Programul de co-dezvoltare a migrației în Moldova? Ce implicații a avut „Alianța Prosperării”, cu oficiu la Chișinău, care, potrivit datelor oficiale, reprezenta „structura de sprijin și puntea de contact în Moldova”? De ce la „Alianță” nu mai funcționează telefoanele, iar siteul oficial nu mai este actualizat? Ce va urma, cine va face justiție în dosarul rețelei care a prejudiciat statul francez de milioane?
