Sinteza presei internaționale: „Încheierea completă a importurilor de petrol și gaze rusești în Europa va avea un preț, dar acesta este mic, în comparație cu suferința poporului ucrainean”

Presa raportează despre escaladarea ofensivei rusești în cea de-a 19 zi de război. Atacul asupra unei baze militare din Ucraina aflate la mai puțin de 25 km de Polonia s-a soldat cel puțin 35 de morți și o sută de răniți, informează publicația Currier International. Mai multe ziare, citate de către Currier International, cataloghează acest act drept un mesaj clar transmis occidentalilor de către Moscova. Publicația The Times relatează că, în total, aproximativ treizeci de rachete au fost trase în această bază, situată la aproximativ 20 de kilometri de hotarul cu Polonia și la aproximativ 40km la nord-vest de Lviv. „Un episod dramatic”, care, potrivit ziarului britanic, „aduce războiul președintelui Putin mai aproape de porțile NATO și ale Uniunii Europene”. În această bază, „cunoscută ca Centrul Internațional pentru Securitate și Menținerea Păcii”, se antrenează o mie de luptători străini înrolați în legiunea internațională, formată de către Ucraina, precizează The New York Times. Instructori străini, americani și în special canadieni, au supravegheat și totodată au pregătit soldați ucraineni în această bază în ultimii ani. Tot acolo „Ucraina a desfășurat, înainte de invazie, majoritatea exercițiilor sale cu țările NATO”, afirmă The New York Times. Un jurnalist american a fost ucis și un altul rănit duminică, 13 martie, în Irpin, în nord-vestul capitalei ucrainene Kiev. Cei doi bărbați au fost loviți în timp ce se aflau într-o mașină cu un civil ucrainean, de asemenea rănit, a declarat pentru Agence France Press un medic angajat de forțele ucrainene, care s-a ocupat de victime. Organizația „Reporteri fără frontiere” a deschis un centru pentru protecția reporterilor la Lviv, unde au fost distribuite căști și veste antiglonț. Christophe Deloire, secretar general al Organizației a declarat pentru Agenția Franceinfo: că „există un risc uriaș pentru jurnalişti ca să lucreze pe teren în Ucraina”. Reporteri fără Frontiere solicită „să se facă lumină deplină asupra împrejurărilor” morții reporterului american Brent Renaud, care colabora cu publicația americană Time în cadrul unui proiect Time Studios despre criza refugiaților.

Astăzi, oficialii ruși și ucraineni sunt pregătiți să țină o nouă rundă de discuții. Al Jazeera rapotează că forțele invadatoare ale Moscovei nu arată niciun semn că-și uşurează atacul în Ucraina, apropiindu-se mai mult de capitală, Kiev, și menține un bombardament necruțător asupra orașului-port din sudul asediat Mariupol. Agenția relateză despre cea mai recentă actualizare de informații de duminică, prin care Ministerul Apărării al Regatului Unit a declarat că Rusia a instituit o blocadă navală pe coasta Mării Negre, „izolând efectiv Ucraina de comerțul maritim internațional”. Publicația The Times of Israel prezintă adresarea Președintelui Zelensky după miezul nopții de luni, prin care Zelensky a spus că va continua negocierile cu Rusia și va face cereri pentru o întâlnire cu Putin, care, până acum, au rămas fără răspuns de către Kremlin. El a spus că delegația sa are o „sarcină clară” de a face totul pentru a asigura o întâlnire între cei doi președinți. În paralel, Leonid Slutsky, un membru senior al echipei de negocieri a Rusiei, a declarat pentru rețeaua de televiziune de stat RT că s-a înregistrat „progres semnificative” în urma mai multor runde de discuții găzduite la granița cu Belarusul vecin, relatează The Times of Israel. Zelenskyy și-a reînnoit luni apelul ca NATO să impună o zonă de excludere a zborului în urma atacului care a avut loc în apropierea orașului de vest Lviv, relatează Agenția Al Jazeera. „Dacă nu ne închideți cerul, este doar o chestiune de timp până când rachetele rusești să cadă pe teritoriul vostru, pe teritoriul NATO, în casele cetățenilor NATO”, a avertizat Zelensky în adresarea video. Statele Unite și aliații săi din Uniunea Europeană au trimis Ucrainei fonduri și ajutor militar și au impus Rusiei sancțiuni economice fără precedent. Dar Washingtonul a exclus orice intervenție directă, președintele Joe Biden avertizând că lupta NATO cu Rusia „este al treilea război mondial”, explică Al Jazeera.

Publicația europeană POLITICO ne reamintește că NATO a subliniat că nu este interesată să se implice în războiul din Ucraina, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a afirmat în mod repetat că Europa „nu este în război”, la summitul de la Versailles cu liderii UE. Dar provocarea este că, prin creșterea livrărilor de arme către Ucraina și ajutând Kievul în mod indirect, membrii NATO riscă să se găsească într-o confruntare cu Rusia. Iar Radio Free Europe evidențiază poziția poloneză la acest subiect. Întrebat dacă folosirea armelor chimice de către Putin ar fi o linie roșie pentru NATO, moment în care ar trebui să se implice, președintele polonez Andrzej Duda a spus televiziunii BBC că utilizarea armelor chimice în Ucraina de către Rusia ar schimba jocul și NATO ar trebui să se gândească serios la modul de răspuns. POLITICO de asemenea informează că ambasadorii UE s-au întâlnit duminică pentru a semna ultima rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, dar nu au convenit asupra unui text final pentru. O nouă întâlnire este programată pentru astăzi, iar decizia de sancțiuni va trece apoi la procedura scrisă de aprobare. Anders Fogh Rasmussen, fondatorul și președintele Rasmussen Global, fost consilier de securitate al fostului președinte ucrainean Petro Poroșenko, fost secretar general al NATO și fost prim-ministru al Danemarcei, este de părerea că chiar dacă aplicăm sancțiuni, UE încă trimite sute de milioane de euro în fiecare zi spre Rusia, care sunt folosiți pentru a finanța acest război. În 2021, 36% din veniturile guvernului rus au provenit din vânzările de petrol și gaze. UE rămâne cel mai mare partener comercial al Rusiei și principala piață pentru rezervele sale de energie. Peste 50 la sută din exporturile de petrol și gaze ale țării merg către Europa. Cu o mână împingem economia Rusiei de pe o stâncă, cu cealaltă, îi aruncăm un colac de salvare. „Încheierea completă a importurilor de petrol și gaze rusești în Europa va avea un preț”, spune Rasmussen. „Dar acel preț este mic în comparație cu suferința actuală a poporului ucrainean; mic în comparație cu pierderea libertății care va avea loc dacă nu acționăm acum. Și este un preț pe care îl putem suporta” a concluzionat Rasmussen.

În același timp afăm de la postul TV american ABC News că Financial Times, The Washington Post și The New York Times au raportat despre faptul că Rusia cere Chinei sprijin militar. Potrivit The New York Times Rusia ar fi cerut Chinei să îi ofere echipament militar pentru război și ajutor economic pentru a o ajuta să depășească sancțiunile internaționale. Cu toate acestea, oficialii americani nu au precizat natura exactă a ajutorului solicitat sau dacă Beijingul a răspuns. Dar pentru Doyle McManus, jurnalist la Los Angeles Times, doi mari factori limitează ajutorul pe care China este gata să-l acorde Rusiei. „În primul rând, economia: prosperitatea Chinei depinde de comerțul global, nu de comerțul cu Rusia, așa că aceasta ar vrea să evite să meargă împotriva sancțiunilor masive pe care Statele Unite și aliații săi le-au pus în aplicare împotriva Moscovei”. Cealaltă limită, pentru jurnalistă, se referă la „dorința Chinei de a menține relații bune cu Europa, unde majoritatea țărilor s-au grăbit să susțină Ucraina”.

Pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, duminică au fost arestate peste 800 de persoane în toată Rusia în timpul protestelor împotriva conflictului. Potrivit ONG-ului OVD-Info, specializat în monitorizarea demonstrațiilor, aceste parade au avut loc în 37 de orașe rusești. Mai multe „arestări brutale” au fost efectuate la Moscova și Sankt Petersburg, relatează Agenția franceză TFI. De când președintele Vladimir Putin a ordonat o invazie terestră, aeriană și maritimă a Ucrainei pe 24 februarie, OVD-Info a raportat peste 14.000 de arestări în legătură cu acțiuni împotriva războiului, reamintește agenția Al Jazeera. Într-un material anterior, Agenția a raport că Kremlinul a adoptat o lege care a intrat în vigoare pe 4 martie care incriminează raportarea independentă de război și protestele împotriva războiului, cu pedepse de până la 15 ani de închisoare.

De asemenea, TFI citează Crucea Roșie care este preocupată cu privire la „cel mai rău scenariu” din Mariupol, asediat de armata rusă. Într-un comunicat de presă, Crucea Roșie face apel la „toate părțile implicate în luptă ca să se acorde prioritate imperativelor umanitare”, în timp ce un ultim raport arată că cel puțin 2.100 de oameni au murit în oraș de la începutul ofensivei ruse. „Comitetul International al Crucii Roșii este gata să acționeze ca un intermediar neutru între cei doi beligeranți”, insistă Peter Maurer, președintele Comitetului. Tot el adaugă : „istoria va judeca cu groază ce se întâmplă”… pentru că „suferința umană este imensă” (…), indicând că populația este nevoită să se refugieze în adăposturi subterane fără încălzire, apă sau hrană.

Pe lângă costurile umane ale războiului, publicația Euronews mai anunță despre pericolul pe care îl are invazia Rusiei asupra patrimoniului cultural al Ucrainei. Directorul UNESCO, Lazare Eloundou, avertizează că principalele locații istorice din Ucraina sunt în pericol de a fi deteriorate și chiar distruse în timp ce Rusia își continuă ofensiva. Conform acestuia, centrele orașelor sunt grav avariate, ele găzduind monumente care datează din secolul al XI-lea. Pe lângă asta, două monumente importante pentru Biserica Ortodoxă Rusă sunt in pericol— Catedrala Sfânta Sofia și complexul monastic Lavra. Acest lucru amintește de strânsele legături religioase și culturale între Ucraina și Rusia, în pofida independenței Bisericii Ortodoxe din Ucraina, obținută în 2019. Distrugerea deliberată a patrimoniului unei țări sau al unei culturi este o crimă de război, iar strategia de atac al siturilor culturale este o tactică menită drept o încercare de a distruge societăți pe o perioadă îndelungată, mai explică autorii. 

În acest weekend, Ministra de Externe a Germaniei Annalena Baerbock a vizitat Republica Moldova, exprimându-și suportul pentru eforturile depuse în acomodarea refugiaților, conform publicației Tagesschau. Ministra Baerbock a anunțat că Germania va prelua 2,500 de refugiați ucraineni din Moldova, și s-a pronunțat în favoarea evacuării refugiaților pe cale aeriană direct de la frontiera cu Ucraina. În ședința cu omologul acesteia, Ministrul Nicu Popescu, însă, a pus accent pe costurile cauzate în primul rând de război și nu de refugiați – „exporturile către mai multe piețe sunt afectate, la fel cum sunt afectate și importurile din Ucraina și din alte țări care tranzitau teritoriul statului vecin. Evident că această instabilitate regională subminează capacitatea noastră de atragere a investițiilor și în acest sens războiul este o lovitură dură aplicată bunăstării cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat Nicu Popescu în conferința de presă. Pe pagina Ministerului de Externe al Germaniei vizita spre Moldova este prezentată în cadrul vizitei ministrei Baerbock în Balcanii de Vest, o regiune pentru care guvernul german consideră că perspectivele de aderare la Uniunea Europeană sunt o prioritate. Prin vizita în Moldova, ministra Baerbock dorește așadar să obțină o impresie asupra situației din Moldova pentru a identifica modul în care Germania poate oferi un sprijin și mai extins Guvernului nostru. Baerbock a declarat că acest gest „este doar un început”, și trebuie interpretat drept un semnal pentru Europa și pentru întreaga lume de a intensifica eforturile depuse în ajutorarea refugiaților.

La subiectul refugiaților ucraineni presa evidențiază că nu toate țările au demonstrat o reacție similară la fluxul de refugiați din Ucraina. Conform analiștilor The Economist, reacția Marii Britanii față de refugiații ucraineni este una meschină, lipsită de onestitate, și din păcate una tipică guvernului britanic. Deși premierul Boris Johnson a declarat că Marea Britanie este deschisă să primească refugiați, realitatea la momentul de față este diferită. Ministra de interne, Priti Patel, a declarat că ucrainenilor li s-ar putea acorda refugiu în cazul în care membrii apropiați ai familiilor lor locuiesc deja în Marea Britanie, dar aceștia ar trebui să obțină vize înainte de a fi lăsați să intre în țară. Această reacție este diametral opusă răspunsului din partea țărilor membre ale Uniunii Europene, care au convenit că toți ucrainenii pot intra fără vize și pot locui, munci și primi ajutor social timp de cel puțin un an. La același subiect, redacția publicației The Guardian anunță că Liberal Democrații din Parlamentul britanic au criticat dur deciziile ministrei Patel, cerând demisia acesteia. Conform liderului fracțiunii liberal-democrate Ed Davey, metoda birocratică și lentă în care guvernul face față actualei crize a refugiaților este una rușinoasă.