Locatarii „debranșați” împotriva sistemului
Trei vecine dintr-un bloc de locuit de pe strada Calea Ieșilor din Chișinău, Svetlana Zbârnea, Loreta Grâu și Feodosia Malcoci, încearcă să demonstreze instituțiilor de stat că locatarii debranșați de la sistemul centralizat de căldură sunt prejudiciați de Termoelectrica în urma calculelor eronate efectuate în temeiul unei noi „metodologii”, care a fost elaborată și aplicată începând cu 31 octombrie 2022.
Acestea, după o analiză minuțioasă a tarifelor aplicate proprietarilor de locuințe care au renunțat la sistemul centralizat de încălzire, au apelat la mai multe instituții de stat, dar autoritățile spun că „în procesul de elaborare, proiectele de acte normative au fost supuse consultării cu ANRE, Ministerul Justiției, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Centrul Național pentru Energie Durabilă, Agenția Proprietății Publice, furnizorii de energie termică, energie electrică și gaze naturale, precum și cu reprezentanți ai asociațiilor de locatari și gestionari ai fondului locativ.”
Svetlana Zbârnea, Loreta Grâu și Feodosia Malcoci susțin însă că, în pofida acestor argumente, locatarii debranșați de la sistemul centralizat de termoficare nu sunt împăcați cu felul în care s-a efectuat repartizarea consumului de energie termică conform noii metodologii la apartamentele debranșate în ultimele două sezoane reci: 2022-2023 și 2023-2024.
Într-o scrisoare către ZdG, autoarele susțin că s-au adresat în repetate rânduri către furnizor, către ANRE și către Ministerul Energiei, care au elaborat și adoptat această nouă metodologie de repartizare a consumului de energie termică pentru apartamentele debranșate și „toți ne-au răspuns în unison că totul este corect, legal și că au procedat conform Constituției”. Aceștia argumentează că, „potrivit Hotărârii Curții Constituționale (CC) nr. 4 din 03 martie 2022, stabilirea unei obligații generale de achitare a serviciilor de încălzire (în mărime de 5% și 10%) fără a lua în considerare circumstanțele specifice ale cazurilor particulare – este neconstituțională.”
Petiționarele mai spun că pe această cale, se încearcă manipularea opiniei publice, or, hotărârea CC spune că „deși obligația achitării unei plăți fixe pentru încălzire în cazul deconectării integrale sau parțiale de la sistemul centralizat era stabilită într-un cuantum mai mic, începând cu 19 februarie 2002, prin Hotărârea Guvernului nr. 191, proprietarii nu au putut anticipa cu o certitudine rezonabilă că plata pentru încălzire va crește substanțial, fără vreo justificare venită din partea autorităților, de la 5% până la 20% din suma achitată de către cei conectați la încălzirea centralizată.” Deci, CC subliniază că incertitudinea – fie ea legislativă, administrativă sau care se naște din practicile autorităților – reprezintă un factor de care ar trebui să se țină cont la analiza conduitei statului la etapa stabilirii echilibrului corect dintre interesele concurente.
Petiționarele constată că CC nu a stabilit că ar fi neconstituționale cele 5% pe care le-au achitat proprietarii de locuințe debranșați până în 2011, conform HG 191 din 19.02.2002, dar spune că procentele adăugate începând cu 2011 sunt nejustificate și contravin Constituției.
„Aceste procente, cu siguranță, reprezintă pierderile SA «Termoelectrica», care au fost incluse ilegal în facturile celor debranșați la capitolul pierderi planificate”, explică autoarele scrisorii, precizând că astfel, furnizorul nu a respectat Hotărârea CC din 03.03.2022.
„Nimeni nu a putut anticipa că vor apărea demnitari care ar schimba în mod abuziv procedurile de calcul și că am putea ajunge în sezonul 2023-2024 să achităm și peste 50% din costul apartamentelor conectate pentru țevile tranzit” – se mai spune în scrisoare, făcându-se trimitere la constatarea CC, potrivit căreia „stabilirea unei plăți generale pentru consumul energiei termice în blocurile locative în cazul apartamentelor deconectate de la sistemul centralizat de încălzire, fără a se ține cont de circumstanțele fiecărui caz particular, afectează nejustificat dreptul garantat de articolul 46 din Constituție al proprietarilor apartamentelor deconectate.”
„Am cerut să ni se repartizeze corect consumul pentru energia termică. Chiar și cu acele tarife mari, noi n-am fi avut de achitat așa sume mari suplimentar și n-am fi avut nevoie de compensații”, afirmă petiționarele, precizând că logic și legal ar fi ca „fiecare să achite pentru căldura pe care o primește de facto. Repetăm că sumele nesemnificative care trebuiau incluse în facturile celor conectați erau sumele pentru căldura pe care au primit-o de facto și nu aveau să influențeze la categoria de vulnerabilitate pe care au avut-o cei conectați, evident că nici asupra compensațiilor lor. Compensația lor ar fi rămas aceeași, iar statul nu ar fi pierdut sume mari de bani. Mai mult chiar, statul ar fi economisit circa 111,5 milioane de lei cheltuiți cu cei debranșați dacă li se repartiza pentru consumul de energie termică 10% din consumul celor conectați. Astfel, nici Termoelectrica nu avea să piardă nimic și ar fi fost totul legal și Constituțional.”
Deci, dacă cei debranșați ar fi fost taxați și în continuare cu 10% din consumul celor conectați, aceștia nu ar fi avut nevoie de compensații la căldură, indiferent de tarif.
În aceste circumstanțe, petiționarele așteaptă de la instituțiile statului răspunsuri la trei întrebări importante:
- Cât de corect este implementată metodologia adoptată la 31 octombrie 2022?
- Dacă statul a cheltuit în zadar în jur de 110 milioane de lei pentru compensații la energia termică pentru consumatorii debranșați, având în vedere că furnizorul a inclus abuziv în facturi un consum exagerat, în jur de 50% din consumul celor conectați în loc de cel mult 10%, cine e responsabil de aceste pierderi?
- Cât a costat acel proiect (metodologie), adică cu cât a finanțat UE elaborarea acelui proiect și cum au fost repartizate fondurile?
