Licitații cu scandal în cazul cramei de la Saharna a familiei Apostolopulo
Svetlana Cebanu și Elena Macrii, consiliere în cadrul Consiliului comunal Saharna Nouă, în numele locuitorilor din satul Saharna și din comuna Saharna Nouă, au expediat în adresa ZdG o scrisoare în care acuză că acțiunile autorităților publice locale ar fi menite să distrugă ultimele vestigii ale valoroasei moșteniri lăsate la Saharna de către familia filantropilor greci Nicolae și Eugenia Apostolopulo.
Din scrisoarea expediată în adresa ZdG aflăm că Guvernului și Parlamentului R. Moldova, în calitate de instituții responsabile de protejarea monumentelor istorice, li s-a cerut să examineze posibilitatea de a include Crama lui Apostolopulo din satul Saharna, raionul Rezina (inclusiv beciul și terenul aferent) în Registrul monumentelor R. Moldova ocrotite de stat, în contextul în care administrația locală insistă să o vândă în cadrul unei licitații, la fel cum anterior a fost comercializat și conacul acestei familii.
„Prima dată, inițiativa de a scoate la licitație terenul pentru construcții din intravilanul s. Saharna, proprietate publică din domeniul privat al UAT a Complexului de bunuri imobile (în continuare, «Crama»), care au aparținut lui Nicolae Apostolopulo, iar după moartea acestuia au ajuns în proprietatea statului, a apărut în vara anului 2020. Atunci, printr-o decizie, a fost instituită Comisia de licitație de vânzare-cumpărare a terenului pentru construcții din intravilanul s. Saharna, proprietate publică din domeniul privat UAT a Complexului de bunuri imobile: 570.8 m.p. – crama, 215.8 m.p. – beci și un teren pentru construcții cu o suprafață de 0,4520 ha. Pe data de 7 martie 2023, Crama, beciul și terenul aferent au fost evaluate de către SRL «TANROVIAS PRIM» la prețul de 456 270 de lei, iar printr-o decizie din 20 aprilie 2023, Comisia de licitație a scos Crama la vânzare”, se spune în scrisoarea expediată în adresa ZdG de către consilierele locale Svetlana Cebanu și Elena Macrii.
Așa cum în noiembrie 2023 au avut loc alegeri locale, printr-o decizie din aprilie 2024 a fost instituită o altă Comisie de licitație, din componența căreia fac parte: Victor Macrii – președinte, Nicolae Doncilă – secretar, Svetlana Cebanu – membră, Elena Macrii – membră, Serghei Spatari – membru, Maria Macrii – licitantă.
„Anunțul privind scoaterea la licitație a Cramei, beciului și terenului aferent a fost publicat doar în Monitorul Oficial al R. Moldova. Locuitorii nu au avut posibilitatea de a afla despre această inițiativă, întrucât niciun anunț nu a fost afișat pe panoul informativ de la Primărie. Licitația propriu-zisă a avut loc pe 7 octombrie 2024, fiind comise mai multe abateri. De exemplu, ofertele nu au fost deschise în timpul ședinței Comisiei de licitație, iar pachetele de documente depuse de ofertanți nu au fost prezentate Comisiei de licitație. Din aceste motive, noi am solicitat anularea voturilor din 7 octombrie 2024 privind licitația de vânzare-cumpărare a terenului pentru construcții din intravilanul s. Saharna, proprietate publică din domeniul privat UAT a Complexului respectiv și reluarea procedurii de achiziții publice”, explică cele două consiliere.
Astfel, licitația a fost anulată și urmează organizarea unei noi licitații. Cu toate acestea, semnatarele scrisorii susțin că „această Cramă trebuia demult să constituie parte din patrimoniul cultural al R. Moldova și să fie inclusă în Lista monumentelor ocrotite de stat din raionul Rezina, în contextul în care Conacul cu parc al lui Apostolopulo, aflat în apropiere, se regăsește în această listă.”
Autoarele demersului mai susțin că beciul și crama ar putea fi restaurate prin intermediul programului „Satul European”, la fel cum recent a fost restaurat Conacul „Russo” din comuna Cotova, raionul Drochia, pentru care s-au investit 4 milioane de lei.
„Totodată, locuitorii din Saharna și Saharna-Nouă consideră că pe terenul aferent, cu suprafața de 0,520.8 ha, situat pe malul Nistrului, trebuie să fie amenajată o zonă de agrement, întrucât nu sunt alte parcuri sau păduri. Respectiv, Crama ar putea fi inclusă în rețeaua națională de turism”, se mai spune în scrisoarea adresată ZdG.
Semnatarele scrisorii mai atenționează că „dacă se insistă, acestea ar putea fi vândute doar cu condiția de a fi utilizate tot ca și patrimoniu cultural, prin contract, și nicidecum în scopuri personale.” În adresare se mai spune că primarul actual al comunei Saharna Nouă, raionul Rezina, Victor Macrii, ar fi împotriva inițiativei de a utiliza crama ca și parte a patrimoniului cultural.
Ce zice primarul?
ZdG a discutat cu primarul de Saharna, Victor Macrii, despre perspectivele patrimoniului familiei Apostolopulo. Primarul ne-a spus că autoritățile se află în așteptarea deciziei instanței de judecată. Întrebat de ce ar trebui să fie comercializate aceste proprietăți, Victor Macrii a spus: „Dacă nu o să-l vindem, nu va avea stăpân. El și așa se ruinează, deoarece timp de 30 de ani nu a fost îngrijit.”
Cu privire la o posibilă implicare a autorităților locale în procesul de renovare a cramei familiei Apostolopulo, primarul a răspuns cu o întrebare: „Sunteți la curent ce fel de buget are primăria și cum sunt gestionați banii publici? Nouă bugetul nu ne permite să săpăm o fântână arteziană pentru necesitățile satulul, dar nu să ingrijim un obiect care nu ne-ar aduce venituri.”
Cine au fost Nicolae și Eugenia Apostolopulo? Potrivit datelor istorice, această familie a lăsat o moștenire valoroasă prin actele de caritate aduse comunității. Nicolae Apostolopulo a sprijinit construcția unei școli la Chișinău și a unui segment din apeductul orașului. Familia a sprijinit educația, oferindu-le sătenilor o școală primară. De asemenea, a contribuit la dezvoltarea mănăstirii „Sfânta Treime”. Nicolae și Eugenia Apostolopulo au donat mănăstirii Saharna un teren agricol de 100 ha și un alt teren valoros – unui spital de copii. Familia a deschis o fabrică de olane și cărămidă, oferind locuri de muncă localnicilor. După decesul soțului, Eugenia Apostolopulo a sprijinit școala de viticultură din Saharna, acordând suport patrimoniului cultural basarabean. A colecționat obiecte de valoare și a fondat un muzeu în conacul familiei. Eugenia a ctitorit o biserică la Cuhurești, proiectată de arhitectul Alexei Șciusev. Biserica „Sfânta Treime” din Saharna, necropola familiei Apostolopulo, se păstrează și în prezent, nefiind închisă chiar și în perioada comunistă.
