„Există 1001 de trucuri prin care producătorul poate fi înșelat.” Un cititor ZdG, indignat după ce o fabrică a redus prețul laptelui achiziționat de la cetățeni
Valeriu Urschi, cititor al ZdG din Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești, locotenent major de poliție, veteran al Războiului pentru Independență, a trimis o scrisoare în adresa redacției, în care își exprimă indignarea privind decizia recentă a unei fabrici din Florești.
Fabrica ar fi anunțat că începând cu luna iunie va reduce prețul laptelui achiziționat de la cetățeni din cauza scăderii vânzărilor de produse lactate. O altă problemă ar fi densitatea laptelui, care pe timp de vară scade. Cititorul se întreabă cum vor face față acestei situații producătorii, având în vedere că aceștia pot fi înșelați cu ușurință atunci când este verificată calitatea laptelui. „Dar și atunci cînd laptele va fi bun, bănuiesc că cifrele se vor micșora intenționat, pentru că, după cum s-a exprimat un bătrân și experimentat colector în trecut, există 1001 de trucuri prin care producătorul poate fi înșelat”, susține Valeriu Urschi.
„«Dacă ar trebui să considerăm că fiecare zi a săptămânii este un dar care ni se face, aș vrea să știu cui să returnez ziua de luni», spune John Wagner. Spre deosebire de renumitul animator american, eu știu cui să returnez ziua de luni a săptămânii. În această zi «grea», după cum este considerată de obicei, am primit o veste deloc îmbucurătoare de la conducerea Fabricii de Unt din Florești, în care mi se aduce la cunoștință că laptele achiziționat de la cetățeni se ieftinește. De altfel, toți producătorii casnici ce predau laptele la fabrica în cauză au primit această veste. Îmi imaginez indignarea lor.
Și dacă responsabilii de la fabrică motivează ieftinirea prin reducerea vânzărilor produselor lactate în legătură cu situația economică care a provocat ieftinirea, ce să zicem de sărmanii țărani, care pe timp de secetă nu mai știu ce să facă și cum să se descurce pentru ca văcuțele lor să dea acel puțin lapte pentru care primesc un preț de nimic. Pentru că 6,50 lei la achiziție comparativ cu 15 lei la piață este o deosebire enormă. Și dacă pînă acum primeau laptele cu un nivel de densitate de la 1.025g/cm3 și respectiv, nivelul de grăsime 3,5 %, de la 1 iunie curent vor primi doar laptele care va avea densitatea de 1.027g/cm3, grăsimea de bază aceeași”, scrie cititorul.
„Lupta cu acești tovarăși de la fabricile de procesare ar aduce doar stricăciune de nervi și sănătate”
Valeriu Urschi susține că pe timp de secetă, vitele beau multă apă, reducând densitatea laptelui sub norma cerută, ceea ce duce la returnarea laptelui către producători. Acesta suspectează că și atunci când laptele îndeplinește standardele, colectorii pot manipula cifrele pentru a înșela producătorii. Cititorul concluzionează că în lipsa unor măsuri eficiente, oamenii ar putea ajunge să consume produse lactate de calitate inferioară.
„Ce va fi mai departe? Pe timp de secetă, cînd vitele beau multă apă, bineînțeles că densitatea nu va ajunge la nivelul normei și atunci laptele va fi returnat producătorului. Acest fapt devine o problemă. Dar pe cine îl doare capul? Dar și atunci cînd laptele va fi bun, bănuiesc că cifrele se vor micșora intenționat, pentru că, după cum s-a exprimat un bătrân și experimentat colector în trecut, există 1001 de trucuri prin care producătorul poate fi înșelat. Iată așa!
Ce-i de făcut? Într-o țară unde legile funcționează ca ceasurile elvețiene, problema s-ar hotărî fără multă gălăgie. În Republica Moldova, unde situația cu treburile interne este destul de dificilă, ba chiar scăpată de sub control, lupta cu acești tovarăși de la fabricile de procesare ar aduce doar stricăciune de nervi și sănătate. Un mic ajutor ar putea acorda responsabilii de la ANSA, care pot veni în teritoriu și să verifice cu utilajul lor calitatea laptelui fiecărui producător. Dar asta doar pentru o zi. După, colectorul va face după voia lui. Cel puțin, așa bănuiesc eu, din propria experiență…
Cum vor proceda oamenii? Unii nu vor mai da laptele către punctul de colectare, alții îl vor vinde la piață. Bineînțeles, și prețul se va micșora, spre bucuria cumpărătorilor. Posibil ca alții în genere să-și vîndă animăluțele. Și atunci?! Veți mânca, oameni buni, brânză făcută artificial din cine știe ce… Iată așa! Lunea nu se întâmplă miracole, iar în celelalte zile – și mai puțin, pentru noi, moldovenii”, conchide Valeriu Urschi.
Pavel Grigoraș, administratorul fabricii menționate de cititorul nostru, a explicat că decizia a fost influențată de mai mulți factori. Unul dintre aceștia este concurența puternică din partea produselor de import, care sunt vândute la prețuri mult mai mici decât cele locale, afectând capacitatea fabricii de a acoperi cheltuielile. Administratorul susține că producătorii locali își desfășoară activitatea, de regulă, între lunile aprilie/mai și septembrie/octombrie, în timp ce produsele lactate se vând mai bine în perioadele când instituțiile sunt deschise. Acesta a menționat că prețurile sunt sezoniere și că vor crește din nou începând cu lunile septembrie sau octombrie.
„Noi am îndemnat oamenii să planifice cumva să avem lapte și iarna. Nu e bine pentru noi, căci vara achiziționăm de două ori mai mult lapte decât iarna, însă vânzările sunt invers. A produce lapte vara e mai ușor decât iarna. După luna septembrie, octombrie, vom reveni la prețurile vechi, vor crește. Prețul va fi sezonier. Noi ne străduim să strângem de la toți laptele de la poartă, ca noi probabil că nimeni nu colectează. Eu înțeleg că și la dânșii e muncă destul de serioasă, dar și la noi e foarte anevoioasă și costisitoare”, a explicat Pavel Grigoraș.
