Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Pași mici pe drumul spre…

Pași mici pe drumul spre statutul regiunii. Cum au decurs negocierile de la Viena dintre Moldova și autoproclamata RMN

„Este un teatru al absurdului”, a declarat unul dintre participanți.

„E o mișcare înainte, care nu a existat 10-15 ani”, susține altul.

Participanții la negocierile de la Viena privind reglementarea conflictului transnistrean Foto OSCE / Mahmoud Ashraf

La Viena s-a desfășurat prima întâlnire pentru reglementarea conflictului transnistrean din ultima jumătate de an. În iunie 2016, participanții la negocieri au punctat opt obiective, pe care s-au angajat să le îndeplinească. De atunci nu a existat niciun progres. Dar situația s-a schimbat brusc în ultimele câteva săptămâni.

De ce au avut loc negocierile?

Moscova și Tiraspolul au insistat pe parcursul întregului an asupra organizării reuniunii în formatul 5+2. OSCE declara că nu intenționează să organizeze o întâlnire de dragul întâlnirii.

5+2 este un format de negocieri privind reglementarea transnistreană. La el participă Chișinăul și Tiraspolul, ca părți ale conflictului, Ucraina, Rusia și OSCE ca mediatori, SUA și UE – ca observatori. Aceste întâlniri nu au un program prestabilit, ele au loc atunci când cad de acord părțile.

Actuala întâlnire a avut loc pentru că Tiraspolul și Chișinăul s-au înțeles în privința deschiderii podului peste Nistru. Podul din preajma satelor Gura Bâcului, din partea dreaptă, și Bâcioc, din partea stângă a Nistrului,a fost aruncat în aer încă în 1992, în timpul conflictului militar, apoi restaurat la începutul anului 2000. Podul a fost deschis doar acum. Acest lucru a fost făcut de liderul autoproclamatei republici, Vadim Krasnoselski, și de prim-ministrul R. Moldova, Pavel Filip.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, și președintele autoproclamatei RMN, Vadim Krasnoselski, la deschiderea podului peste Nistru. 18 noiembrie 2017. Foto: president.gospmr.org

OSCE consideră că deschiderea podului nu este doar un eveniment pozitiv, ci și o decizie utilă pentru ambele maluri ale Nistrului. „Acum chiar și eu traversez râul pe acest pod”, a mărturisit reprezentantul OSCE în Moldova, Michael Scanlan.

În ajunul reuniunii de la Viena, viceprim-ministrul R. Moldova, Gheorghe Balan, și șeful de externe al RMN, Vitali Ignatiev, au semnat contracte privind patru elemente ale Protocolului de la Berlin.

Protocolul de la Berlin a fost semnat în 2016, după o rundă de negocieri, și are șapte obiective:
– recunoașterea diplomelor transnistrene de către R. Moldova;
– recunoașterea numerelor de înmatriculare transnistrene;
– restabilirea telecomunicațiilor între cele două maluri ale Nistrului;
– rezolvarea problemelor de mediu în bazinul râului Nistru;
– rezolvarea problemelor cu dosarele penale împotriva politicienilor din ambele părţi. De asemenea, trecerea frontierei în condiții de siguranță.

Șeful MAE al RMN, Vitali Ignatiev, și viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru reintegrare, Gheorghe Balan.                         Foto: Dmitri Rusanov / Hromadske

Ce înțelegeri au fost făcute la Viena

Negocierile au avut lor pe 27 noiembrie și au durat până seara târziu. Textul final al Protocolului de la Viena spune că:
– până la sfârșit de februarie 2018, părțile trebuie să se înțeleagă asupra posibilității automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene de a călători peste hotare;
– pe parcursul anului 2018, Chișinăul și Tiraspolul trebuie să decidă asupra trecerii libere a frontierei pentru oficialii din ambele părți;
– Chișinăul și Tiraspolul trebuie să restabilească legătura telefonică între malul stâng și malul drept al Nistrului;
– diplomele Universității „Taras Șevcenko” din Transnistria să fie recunoscute;
– fermierii moldoveni trebuie să obțină acces liber la terenurile agricole din raionul Dubăsari, aflate sub controlul autorităților nerecunoscute.
– în Transnistria vor funcţiona școlile cu predare în grafie latină.

Briefingul după negocierile de la Viena privind reglementarea conflictului transnistrean 28 noiembrie 2017.                                           Foto Dmitri Rusanov/ Hromadske

Cât de importante sunt aceste acorduri?

OSCE, Moldova și Transnistria susțin că au reușit să facă pași importanți. De exemplu, problemele legate de legătura telefonică dintre cele două maluri ale Nistrului există de mai bine de 10 ani.

„Pentru a vorbi cu rudele sau prietenii erau formate numere din 10 cifre, legătura fiind prin sateliți, prin alte țări”, a spus pentru Hromadske vicepremierul Gheorghe Balan.

Părțile au pledat și pentru „activitatea ritmică” a procesului de negocieri. În cadrul unui briefing de presă de totalizare, părțile au fost întrebate dacă nu va fi nevoie de încă un an și jumătate pentru a îndeplini toate obligațiunile asumate. Ambasadorul OSCE, Michael Scanlan, s-a arătat optimist, declarând că deschiderea podului s-a produs rapid, astfel încât există speranța că și alte probleme vor fi rezolvate în termen rezonabil. Cel puțin, de astă dată, în protocol au fost specificate graficele întâlnirilor.

Cum au comunicat reprezentanții Chișinăului și ai Tiraspolului

În public părțile vorbeau limbi diferite. Uneori, în sensul direct al cuvântului. A fost relevant un moment din timpul briefingului, când viceprim-ministrul Gheorghe Balan a vorbit în română. Șeful MAE al RMN, Vitali Ignatiev, a comentat, menționând că limbile oficiale ale întâlnirii sunt rusa și engleza.

Dar, după cum a spus pentru Hromadske reprezentantul special al Ucrainei, Victor Krîjanovski, la negocieri, reprezentanții Chișinăului și ai Tiraspolului au acceptat dialogul. „Ieșeau împreună din sală și, dialogând, căutau soluții de compromis, care apoi erau propuse pentru dezbateri celorlalți participanți la negocieri”.

Șeful MAE al RMN, Vitali Ignatiev, și viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru reintegrare, Gheorghe Balan.                                Foto: Dmitri Rusanov / Hromadske

Cui sunt convenabile aceste acorduri?

La briefingul de presă șeful MAE al RMN, Vitali Ignatiev, a mulțumit intermediarilor pentru sprijinul acordat în rezolvarea problemelor social-economice. Anume Transnistria a fost cel mai mult interesată în asta. OSCE și alți participanți la negocieri au reacționat pozitiv.

Până la adoptarea protocolului de la Viena, diplomele din Transnistria nu erau recunoscute, Chișinăul nu accepta cuvintele „de stat” în denumirea Universității „T. Șevcenko” de la Tiraspol. Mașinile cu numere de înmatriculare transnistrene, de asemenea, nu erau recunoscute. De la anul viitor se estimează că vor fi introduse numere de înmatriculare neutre.

„Rezolvarea problemelor este mult mai avantajoasă pentru ambele părți decât căutarea conflictelor și obstacolelor”, a spus Ignatiev.

Ambasadorul Wolf Dietrich Heim, Reprezentantul special al Președintelui în exercițiu al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, susține că rezultatele negocierilor reprezintă un succes incontestabil: „Am văzut o avansare istorică în ultimele două săptămâni. Am primit o situație win-win, când părțile au rezolvat niște probleme pe marginea cărora s-au certat 10-15 ani”, a spus el pentru Hromadske.

Șeful OSCE, Sebastian Kurz, Reprezentantul special al OSCE pentru reglementarea transnistreană, Wolf Dietrich Heim, și reprezentantul OSCE în R. Moldova, Michael Scanlan, în drum spre Tiraspol. 4 februarie 2017. Foto: OSCE / Liubomir Turcanu

Vicepremierul Gheorghe Balan a declarat că fără rezolvarea acestor probleme este imposibilă reintegrarea Transnistriei în componența Moldovei. Cu toate acestea, problema principală cu privire la statutul regiunii în componența statului unitar a rămas neatinsă.

Gheorghe Balan este convins că, de fapt, toate problemele soluționate în cadrul negocierilor au legătură directă cu rezolvarea problemei principale.

„Cu pași mici, încercăm să apropiem discuția despre statutul regiunii”, a spus Balan pentru Hromadske.

Ce se întâmplă cu statutul Transnistriei?

Pe parcursul a 25 de ani RMN rămâne o formațiune nerecunoscută de toate țările lumii. Formatul 5+2 a fost creat anume pentru a rezolva problema statutului regiunii. Cu toate acestea, soluționarea problemelor social-economice a împins problema statutului regiunii în umbra negocierilor.

Atunci când jurnalistul de la Hromadske i-a întrebat pe reprezentanții Republicii Moldova și RMN, Gheorghe Balan și Vitali Ignatiev, despre statutul Transnistriei, aceștia doar au zâmbit și au preferat să nu răspundă. În locul lor a răspuns reprezentantul OSCE, Wolf Dietrich Heim: „Încă mai avem unele probleme cu caracter economic și social, care pot aduce beneficii cu adevărat pozitive populației… Dar nu trebuie să uităm că formatul 5+2 prevede soluții pentru multe probleme comune”.

Wolf Dietrich Heim, Reprezentantul special al Președintelui în exercițiu al OSCE. Foto: Dmitri Rusanov / Hromadske

„În acești 25 de ani, cât n-am putut să ajungem la o înțelegere, oamenii pur și simplu s-au limitat la procesul de negocieri, menținerea status quo-ului, și nu și-au îndreptat atenția asupra diferendului. Am reușit să schimbăm această abordare și trebuie s-o menținem”, a spus Heim.
Într-o conversație pentru Hromadske, viceprim-ministrul Republicii Moldova a menționat că autoritățile țării intenționează să ofere Transnistriei „un statut special”.

Ce va presupune statutul special?

Cei de la OSCE spun că este vorba despre o autonomie juridică, socială și economică pentru Transnistria în componența Republicii Moldova. Dar Moldova încă nu a pregătit un document, în care totul ar fi clar stipulat.

„Am văzut un progres, dar ceea ce n-am văzut, dar sperăm să vedem, este un document cu viziunea guvernului Republicii Moldova. Acest document ar defini acest statut special pentru prima dată în acești 25 de ani”, a spus pentru Hromadske Wolf Dietrich Heim. El precizează că la baza unui statut special pentru Transnistria poate fi folosit statutul pe care îl are Autonomia Găgăuză în componența Moldovei. Potrivit lui Heim, Moldova se gândește în primul rând în ce domenii poate fi oferită mai multă autonomie.

Vicepremierul Gheorghe Balan a explicat că poate fi vorba de mai multe atribuții în sfera culturii, în domeniile social și economic. Dar nu în probleme de politică externă. Balan a dat asigurări că Moldova va pregăti până la sfârșitul anului un document cu privire la statutul special al Transnistriei.

„Vom prezenta proiectul documentelor partenerilor noștri internaționali. Am luat un angajament de a face acest lucru până la sfârșitul anului. Va începe discutarea statutului special”, a spus Balan.
El a precizat că va fi vorba despre „o autonomie largă” pentru Transnistria.

„Nu vedem oportunitatea unor atribuții mai largi decât competențele unei „autonomii extinse”, care ar permite păstrarea unor aspecte culturale și în același timp ar dezvolta potențialul economic local. Avem această experiență, or, există Autonomia Găgăuză”, a declarat Gheorghe Balan.

Oricum, Tiraspolul va trebui să aprobe ofertele Chișinăului. „Cineva crede că este un proces simplu – Chișinăul va propune un document, Transnistria îl va accepta și vom ajunge la o soluție a problemei, dar nu-i așa. Cred că e nevoie de mai mult de un an. Procesul va fi complicat”, a subliniat într-o conversație cu Hromadske reprezentantul special al Ucrainei pentru reglementarea transnistreană, Victor Krîjanovski.

Acest document poate fi primul, din momentul izbucnirii conflictului, în care Chișinăul își va expune viziunea privind rezolvarea problemei. Înainte de aceasta inițiativa o manifestau alții.

În 2003, Kremlinul a propus Chișinăului Memorandumul Kozak (numit după numele principalului inițiator, șeful adjunct al Administrației președintelui Federației Ruse, Dmitri Kozak), un plan de federalizare a Moldovei. În 2005, statutul de autonomie pentru Transnistria a fost propus de președintele Ucrainei, Victor Iușcenko.

Articolul a fost scris de Evghenii Savvateev / Hromadske