Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   Procurorul şi judecătorii care l-au…

Procurorul şi judecătorii care l-au condamnat pe Platon

Un complet din trei judecători de la Judecătoria Chişinău, la solicitarea procurorului Procuraturii Anticorupţie, Andrei Băeşu, a pus în aplicare una din cele mai răsunătoare condamnări din istoria recentă a R. Moldova, cea a lui Veaceslav Platon, etichetat drept raiderul nr. 1 din CSI. Controversatul om de afaceri, judecat într-un proces cu uşile închise, a primit 18 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, iar bunuri care i-ar aparţine, în valoare de peste 800 de milioane de lei, i-au fost confiscate.

Joi, 20 aprilie 2017, după 31 de şedinţe de judecată, un complet de judecători de la Judecătoria Chişinău, cu sediul la Buiucani, compus din Victor Boico, preşedintele completului, şi judecătorii Elena Cojocari şi Vitalie Budeci, la solicitarea procurorului Procuraturii Anticorupţie (PA), Andrei Băeşu, l-au condamnat pe controversatul om de afaceri, Veacesalv Platon, la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Instanţa a pus sechestru pe bunurile şi activele deţinute de Platon, în valoare de 869 milioane de lei, care urmează a fi înstrăinate, dacă sentinţa va fi menţinută şi de Curtea de Apel (CA) Chişinău. Totodată, Platon a primit şi interdicţia de a ocupa funcţii în sistemul bancar pentru o perioadă de cinci ani, acesta fiind învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014. Ilan Şor, care pe atunci conducea instituţia financiară, i-a fost complice.

Condamnare aşteptată şi de avocaţi

După pronunţarea sentinţei, Platon a reuşit să spună că „nu e o condamnare doar a mea. E o sentinţă pentru toată Moldova”. În timp ce era scos din sala de judecată, acesta a declarat că sentinţa nu este altceva decât „circ marca Plahotniuc”. Potrivit avocaţilor, Platon ar fi fost lipsit de ultimul cuvânt. Întreg procesul în care a fost judecat acesta s-a desfăşurat cu uşile închise, iar la mai multe şedinţe, Platon nu a participat, după ce judecătorii ar fi decis să-l excludă din proces. Avocaţii lui Platon au reclamat repetat faptul că judecătorii şi procurorul din acest dosar ar fi acţionat unilateral, încălcându-i drepturile clientului lor.

După pronunţarea sentinţei, avocatul Eduard Rudenco a declarat presei că se aştepta la o sentinţă de condamnare, singura necunoscută fiind pedeapsa care-i va fi aplicată. Rudenco a precizat că sentinţa va fi atacată la CA Chişinău, doar că apărarea nu-şi pune mari speranţe, dosarul fiind pregătit pentru a ajunge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). „Sarcina a fost de a acumula probe şi dovezi, care nu au fost luate în calcul de judecători. Vom contesta decizia la CA, dar, cu siguranţă, vom pierde şi acolo”, a punctat Rudenco.

Andrei Băeşu, procurorul care a instrumentat dosarul Platon

CV-ul procurorului care l-a condamnat pe Platon

Andrei Băeşu, procurorul PA care a instrumentat dosarul lui Platon, a solicitat pentru acesta o pedeapsă de 23 de ani de închisoare. La final, acuzatorul de stat însă s-a declarat mulţumit de sentinţa pronunţată de magistraţi, precizând că va oferi mai multe comentarii doar după ce judecătorii îşi vor motiva soluţia, pe 15 mai, în şedinţă publică. Băeşu activează în procuratură de şase ani. El a fost numit în funcţia de procuror în cadrul Procuraturii Ialoveni în septembrie 2011. Peste trei ani, în octombrie 2014, Băeşu ajunge la PA, fiind numit în funcţie printr-un ordin al procurorului general de atunci, Valeriu Zubco. Andrei Băeşu este absolvent al Institutului Naţional al Justiţiei (INJ), fiind coleg de grupă cu procurora Adriana Beţişor, care a instrumentat un alt dosar „celebru”, cel al fostului premier Vladimir Filat. În procesul de admitere la INJ, la proba eliminatorie, acesta obţinea 66 de puncte şi, respectiv, nota 6,6, fiind pe locul 30 din 146 de candidaţi, în timp ce punctajul cel mai înalt, 9,9, îl obţinuse Maxim Motânga, ulterior angajat la Procuratura sect. Râşcani, Chişinău. Băeşu s-a regăsit şi în ordinul INJ din 28 septembrie 2009 printre cele 30 de persoane care doreau să devină procurori, admise la studii, pentru 18 luni. În 2011, după ce a obţinut o notă medie de 9,1 la examenele INJ, Băeşu a fost acceptat în funcţia de procuror în Procuratura Ialoveni.

În 2013, cu prilejul aniversării a XXII-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova, „pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate”, la solicitarea procurorului general de atunci, Corneliu Gurin, lui Andrei Băeşu i-a fost exprimată mulţumire, iar în decembrie 2016, cu prilejul Zilei Lucrătorului Procuraturii, lui Băeşu i-a fost acordată insigna „Eminent al Procuraturii”. Andrei Băeşu a ajuns în atenţia opiniei publice în ultimul an, când a instrumentat dosarul lui Veaceslav Platon, participând şi în şedinţele de judecată în care este judecat alt controversat om de afaceri, primarul de Orhei, Ilan Şor, în autodenunţul căruia era vizat şi Veaceslav Platon.

Declaraţia de avere a procurorului, verificată de CNI

Conform declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate, procurorul Andrei Băeşu nu are o locuinţă proprie, beneficiind, în ultimii ani, de mai multe donaţii din partea mamei sale, care ar lucra în Rusia. Astfel, din declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2012, una dintre primele sale declaraţii în calitate de procuror, aflăm că Băeşu nu avea nici casă, nici maşină, având un salariu de 65 de mii de lei. În 2013, procurorul, la fel, nu a indicat vreo proprietate. În 2014, acesta s-a căsătorit, soţia sa fiind angajată a FinConBank. Tot în acel an, în care a ajuns şi la PA, Băeşu a indicat, împreună cu soţia, donaţii de 20 de mii de lei şi 15 mii de ruble ruseşti, de la mama. Tot în 2014, Băeşu s-a căsătorit, iar la ceremonie a acumulat venituri de 15 mii de euro, aproximativ 300 mii de lei. Soţia a beneficiat de indemnizaţii pentru întreţinerea copilului, respectiv, incapacitate temporară de muncă, de aproximativ 48 mii de lei. Tot în 2014, pentru prima dată în declaraţiile de avere ale acuzatorului de stat apar şi automobilele, un Opel Astra fabricat în 2005 şi dobândit în 2013, prin contract de comodat, şi o Skoda Superb, anul fabricaţiei 2002, dobândită prin procură, cel mai probabil de soţia sa, în 2012. Un an mai târziu, în 2015, donaţiile au continuat, transformându-se în euro, Băeşu, declarând 2400 de euro pe care i-ar fi primit tot de la mama sa. De la cumetria fiului, procurorul a obţinut alţi 10 mii de euro, iar soţia, 21 de mii de lei – indemnizaţie pentru întreţinerea copilului.

În 2015, declaraţia cu privire la venituri şi proprietate a procurorului Andrei Băeşu pentru anul 2013 a fost verificată de Comisia Naţională de Integritate (CNI), după ce la Comisie a parvenit petiţia unui oarecare Vladimir Ţurcan, în care se menţiona că, după ce a accesat portalul declaraţiilor de pe site-ul CNI, nu a găsit declaraţia cu privire la venituri şi proprietate şi declaraţia de interese personale ale lui Andrei Băeşu. Totodată, petiţionarul a solicitat verificarea faptului declarării de către Băeşu a tuturor veniturilor şi proprietăţii. CNI a luat în calcul doleanţa cetăţeanului şi a dispus iniţierea controlului. La scurt timp, însă, a constatat că procurorul nu a indicat în declaraţia despre venituri şi proprietate, depusă pentru 2013, doar patru conturi bancare, inclusiv unul salarial, iar celelalte cu sold nesemnificativ la ziua declarării şi, astfel, a dispus „clasarea cauzei în legătură cu lipsa încălcării intenţionate a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii de către Andrei Băeşu”.

Judecătorii: Unul cu experienţă de peste 20 de ani, altul, numit în funcţie în 2015

Sentinţa în dosarul Platon a fost luată de un complet de judecători de la Judecătoria Chişinău, cu sediul la Buiucani, compus din Victor Boico, preşedintele completului, şi judecătorii Elena Cojocari şi Vitalie Budeci. Boico, preşedintele completului, este şi magistratul cu cea mai mare experienţă, el activând în sistem din 1995. Iniţial, acesta a activat la Judecătoria Ciocana, iar ulterior, în 2003, ajunge la Judecătoria Buiucani, transformată la început de 2017 în Judecătoria Chişinău. Boico locuieşte, conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate, într-o casă la sol, obţinută prin donaţie în 2006. Judecătorul declară însă şi două credite, de 340 mii de lei, pe care urmează să le ramburseze până în 2020 şi, respectiv, 2021.

Elena Cojocari este judecătoare din 2007, în perioada 1999-2007 fiind avocată. Pe parcursul carierei sale, Cojocari a activat la Judecătoria Buiucani. Magistrata are o cameră în cămin, un teren în Ialoveni şi a investit într-un apartament de 67 m.p., începând cu 2014. Aceasta conduce un Hyundai Santa FE, pe care îl declară ca fiind „în folosinţă temporară”. Vitalie Budeci, judecător raportor în dosarul Platon (cel care a citit sentinţa), este judecător din 2015. Anterior, din anul 2008, a practicat avocatura. Budeci declară, împreună cu soţia, un apartament de aproape 70 m.p., cumpărat în 2006, două automobile, o Toyota Yaris şi un Mercedes E220 CDI. Din 2007 şi până în 2020, judecătorul indică în declaraţia de avere că rambursează un credit în valoare de 69 de mii de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.