Studenţii basarabeni din Braşov beneficiază de consiliere pentru imigranţi
Zilnic, între orele 9.00 şi 17.00, străinii care se stabilesc la Braşov pot cere informaţii şi sprijin celor doi consilieri care îi pot îndruma în limbile engleză, franceză sau spaniolă. • În judeţul Braşov trăiesc oficial 1.500 de străini: moldoveni, ucraineni, chinezi, libanezi, turci, şi chiar indieni şi nepalezi, scrie Monitorul Expres.
Străinii care vin la Braşov vor putea să se acomodeze mai repede cu oraşul şi cu rigorile legale cerute de şederea în România. 15 localităţi din România, printre care şi Braşovul, au începînd cu acest sfîrşit de an, centre de consiliere şi formare pentru imigranţii din statele non-UE. Resortisanţii pot afla, în aceste centre, toate informaţiile legate de permisele de şedere şi de muncă şi de instituţiile pe care trebuie sa le viziteze pentru a obţine toate documentele. La Braşov, Centrul pentru informarea şi consilierea migranţilor din unele ţări terţe se află pe strada Mihail Sadoveanu, la etajul al doilea, lîngă sediul Asociaţiei pentru Parteneriat Comunitar, care este partener în acest proiect, alături de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM).
Sprijin real pentru studenţii din Republica Moldova
Zilnic, între orele 9.00 şi 17.00, străinii care se stabilesc la Braşov pot veni la centrul de pe strada Mihail Sadoveanu. Acolo vor fi întîmpinaţi de doi consilieri care îi pot îndruma permanent, în limba engleză, în franceză sau spaniolă. Centrul de informare şi consiliere pentru resortisanţi ai unor ţări terţe va fi de un real folos mai ales studenţilor basarabeni şi bucovineni de la Universitatea „Transilvania“. Reprezentanţii Organizaţiei Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni din Braşov (OSBBB) spun că mulţi tineri din Republica Moldova au probleme de adaptare cînd ajung la universităţile din România. „Există unele probleme cu obţinerea permisului de şedere pe o perioadă de un an sau de trei ani. Cînd ajungem aici, nu ştim de ce documente avem nevoie, nu cunoaştem instituţiile cărora trebuie să ne adresăm şi unde să ne ducem. Consumăm mult timp şi energie. De obicei ne ajută studenţii basarabeni din ani mai mari, însă un centru de consiliere chiar în centrul oraşului este mai mult decît binevenit“, spune unul dintre studenţii membri ai OSBBB.
1.500 de beneficiari
De acest centru vor beneficia, în total, peste 1.500 de străini care oficial trăiesc la Braşov. „Avem înregistrate 1.500 de străini, dintre care aproximativ 1.200 sînt persoane care provin din ţări non-UE“, spune directorul Direcţiei Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor (DJCEP), Gabriela Ungureanu. În afara cetăţenilor din Republica Moldova, centrul de consiliere va avea deschidere şi către resortisanţii aflaţi la muncă în România. Reprezentanta Asociaţiei pentru Parteneriat Comunitar, Mihaela Cîrstea, spune că la Braşov sînt înregistraţi oficial cam 1.500 de străini, nu doar cetăţeni moldoveni, ci şi ucrainieni, chinezi, libanezi, turci, şi chiar indieni şi nepalezi. Aceştia caută, de cele mai multe ori, informaţii legate de permisele de şedere şi de muncă, dar şi despre documentele necesare căsătoriilor cu cetăţeni români. „Căsătoriile mixte, în care unul dintre soţi este cetăţean străin, dintr-un stat non-UE sînt destul de frecvente. Doar în luna noiembrie am înregistrat şapte“, a declarat Gabriela Ungureanu, directorul DJCEP Braşov. „La centru vor exista tot felul de informaţii utile şi materiale informative, pe cît posibil, în limbile solicitanţilor. Am tipări 8.250 de pliante informative şi 750 de postere care vor fi distribuite prin intermediul colaboratorilor proiectului, la DJCEP şi la AJOFM. Materialele sînt bilingve, română-engleză, română-franceză, română-arabă şi română-chineză“, spune la rîndul său, Mihaela Cîrste, de la APC Braşov.
Reţea de 15 centre în toată ţara
Centrul de consiliere dela Braşov nu este singurul din ţară. Misiunea din România a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), care implementează acest proiect a deschis în întreaga ţară o reţea, din care fac parte centrele similare de la Bucureşti/ Ilfov, Bacău, Buzău, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Suceava, Tîrgu-Mureş şi Timişoara. Proiectul este implementat în următoarele şase luni, cu finanţare din Fondul European de Integrare a resortisanţilor ţărilor terţe. „După aceste şase luni, în care proiectul este susţinut din aceste fonduri vom încerca să continuăm pe cont propriu, atrăgînd fonduri din alte surse“, spune Mihaela Cîrstea de la APC Braşov.
de: » Mihaela PARGHEL
