Mesaj puternic de susținere de la Bruxelles pentru R. Moldova și Ucraina | Oameni mobilizați la un așa-numit protest la Tighina | Pedeapsa cerută de procurori pentru fostul premier Iurie Leancă | Cazul celor cinci păsări protejate, găsite împușcate la Rîșcani | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Președinta Comisiei Europene a transmis un semnal puternic de susținere pentru R. Moldova și Ucraina. Detalii, în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi, vorbim despre reacția autorităților de la Chișinău la protestele organizate la Tighina și vă spunem ce pedeapsă riscă fostul premier Iurie Leancă în dosarul concesionării Aeroportului.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
R. Moldova și Ucraina au înregistrat progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană, alături de țările din Balcanii de Vest. Afirmația aparține președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a fost făcută în cadrul discursului său anual privind starea Uniunii. Potrivit ei, UE urmează să prezinte foi de parcurs pentru țările candidate care au înregistrat cele mai mari progrese.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: „Nu trebuie decât să ne uităm la Ucraina și la Moldova, la Balcanii de Vest. Nu trebuie decât să ne uităm la toate aceste țări apropiate de Uniunea noastră. Și, pentru că viitorul lor este în Uniunea noastră, vom propune în curând foi de parcurs pentru țările candidate care au realizat cele mai mari progrese. Acest proces va fi în continuare bazat pe merit”.
Președinta Comisiei Europene a mai declarat că este necesară instituirea unui mecanism european de securitate care să completeze articolul 4 al NATO și să contribuie la combaterea amenințărilor hibride.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: „Consider că a sosit momentul ca Europa să aibă propriul său articol 4 – sau un protocol de securitate de urgență. Atunci când acesta ar fi declanșat de un stat membru, toate statele membre s-ar reuni pentru a coordona un răspuns european, pentru a descuraja o escaladare suplimentară și pentru a atenua impactul”.
Tot în această săptămână, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, raportor al Parlamentului European pentru bugetul multianual al UE pentru perioada 2028–2034, a declarat că, începând cu 1 ianuarie 2028, R. Moldova va beneficia de fonduri europene mai mari decât în prezent. Potrivit eurodeputatului, dacă R. Moldova va deveni stat membru al UE în această perioadă, bugetul european va putea fi revizuit pentru a-i aloca fondurile aferente unui stat membru. Noul buget multianual prevede o clauză de revizuire care ar permite Uniunii Europene să ajusteze bugetul în cazul aderării unui stat candidat în perioada 2028–2034.
R. Moldova a înregistrat noi incidente cu drone, pe fondul unor atacuri masive lansate de Rusia asupra regiunilor ucrainene, inclusiv asupra Odesei. Pe 14 septembrie, un aparat de zbor a pătruns neautorizat în spațiul aerian al Republicii Moldova, în apropiere de Palanca, și a înaintat aproximativ 500 de metri în interiorul teritoriului național. Ulterior, drona a revenit în spațiul aerian al Ucrainei. În dimineața zilei de 17 septembrie, o altă dronă a intrat în R. Moldova în apropierea localitatății Tudora, iar ulterior a părăsit spațiul aerian național.
Prim-ministrul Vasile Tofan a anunțat crearea „Moldova Project”, o structură unică destinată implementării proiectelor strategice ale Guvernului în domenii precum sănătatea, infrastructura, energia și economia.
Vasile Tofan, prim-ministrul R. Moldova: „Ne vom focusa pe concentrarea funcțiilor din alte unități de implementare deja existente. Așadar, intenția este de a economisi bani, nu de a cheltui mai mult. Definitivăm în aceste zile structura noii instituții și o vom aproba în Guvern în următoarele săptămâni. Obiectivul este simplu: mai puține proiecte care rămân ani întregi pe hârtie și mai multe spitale, drumuri, sisteme de irigații, conexiuni logistice și energetice construite bine, la timp și la un cost corect”.
La conducerea instituției a fost desemnat actualul director al Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu. Într-o postare pe Facebook, Eșanu a calificat funcția pe care urmează să o ocupe drept „o responsabilitate uriașă și o oportunitate rară”.
Mai multe agenții importante de stat au noi șefi. Elena Țîbîrnă a fost numită de Guvern în funcția de directoare a Serviciului Fiscal de Stat, după ce a activat 25 de ani în cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale, deținând inclusiv funcția de șefă a instituției. La conducerea Agenției Proprietății Publice a fost numit Ion Dodon, care a activat până acum în calitate de director al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. Funcția de director al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină a fost preluată de Andrei Uncuță, fostul director al Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”. Totodată, la conducerea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a fost numit Radu Musteață, care anterior a condus Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și care a fost, pentru 3 zile, ministru al Agriculturii, însă și-a prezentat demisia în urma unui scandal legat de trecutul său politic.
Dosarul penal privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău se apropie de final. Pe 14 septembrie au fost inițiate dezbaterile judiciare, una dintre etapele finale ale examinării unui dosar penal în instanță. În cadrul ședinței de judecată, procurorii au cerut șase ani de închisoare pentru fostul premier Iurie Leancă. Pedepse similare riscă și ceilalți inculpați din dosar, printre care Valeriu Lazăr, fost ministru al Economiei, Tudor Copaci, fost șef al Agenției Proprietății Publice, și Petru Jardan, fost deputat și fost director al Aeroportului Internațional Chișinău. Procurorii susțin că statul ar fi fost prejudiciat cu peste 392 de milioane de lei în urma concesionării aeroportului în 2013 și că probele existente sunt suficiente pentru a solicita aceste pedepse. Fostul premier Iurie Leancă pledează nevinovat, la fel ca și ceilalți inculpați din dosar. Avocatul lui Leancă afirmă că dosarul ar fi fost influențat politic.
Timp de mai multe zile, un grup de oameni au fost mobilizați în apropierea postului ilegal de control de la ieșirea din orașul Tighina la un așa-numit „protest” împotriva modificării regimului fiscal pentru agenții economici din regiunea transnistreană. Participanții au afișat pancarte cu mesaje în rusă precum „Nu genocidului împotriva poporului transnistrean” și „Transnistria – stat independent”. Jurnaliștii de la Zona de Securitate relatează că desfășurarea liberă a protestelor în regiunea transnistreană este, de facto, imposibilă, acțiunile publice fiind strict controlate. La prima acțiune, organizată pe 10 septembrie, Zona de Securitate l-a observat printre participanți pe Serghei Șerstiuk, șeful comitetului executiv al așa-numitului „For Popular Transnistrean”, condus de Vadim Krasnoselski, pretinsul lider de la Tiraspol. Autoritățile de la Chișinău califică așa-numitele proteste drept „regizate”.
Valeriu Chiveri, vicepremier pentru reintegrare: „Ne imaginăm cu greu că aceste proteste au fost organizate spontan și liber. Este evident că sunt regizate și organizate de structurile de la Tiraspol, care prin aceste proteste încearcă să ascundă incapacitatea și incompetența de a soluționa problemele cu care se confruntă locuitorii din raioanele de est. Nu este pentru prima dată când cei din stânga Nistrului caută vinovați pentru probleme în afara regiunii, iar, evident, din punctul lor de vedere, Chișinăul este cel care se face vinovat. În același timp, locuitorii din stânga Nistrului și structurile de la Tiraspol pentru noi sunt două categorii absolut diferite”.
De la 1 septembrie 2026 a început prima etapă de aplicare a TVA și a accizelor pentru anumite categorii de mărfuri din regiunea transnistreană. Astfel, după mai bine de 26 de ani de scutiri, acum sunt impozitate mărfurile neesențiale și cele de lux, inclusiv băuturile alcoolice, produsele din tutun și mijloacele de transport.
În ultimii 10 ani, compania aeriană FlyOne s-a transformat dintr-o afacere locală fondată de familiile a doi funcționari publici într-un imperiu internațional estimat de beneficiarii săi în cadrul litigiului cu statul la circa un miliard de euro. În Armenia, acționarii moldoveni s-au afiliat cu o familie influentă, conectată la partidul de guvernământ al premierului Pașinian, dar și la banii publici. În ultimii ani, compania născută la Chișinău a ajuns să gestioneze inclusiv zborurile aeronavei guvernamentale a Armeniei și a urcat în topul celor mai mari plătitori de taxe și impozite din această țară. În România, FlyOne a raportat pentru 2025 afaceri în creștere cu 41%, ajungând la peste 268 de milioane de lei românești, echivalentul a circa un miliard de lei moldovenești. Cum a devenit FlyOne un imperiu estimat la un miliard de euro, ce conexiuni politice are și de ce a ajuns în litigiu cu statul R. Moldova, aflați dintr-o investigație publicată pe zdg.md.
Fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, judecat pentru trădare de patrie, rămâne sub control judiciar pentru 60 de zile, a decis Judecătoria Chișinău, care a admis demersul înaintat de procurorul de caz. Creangă a fost reținut în iulie 2024 în timpul unei întâlniri cu rusul Dmitri Kelov. Potrivit RISE Moldova, pe podea au fost găsiți 500 de dolari, iar în apartamentul său – alți 1 100 de dolari. În geanta diplomatului rus se afla proiectul Strategiei naționale de apărare a Moldovei pentru 2024–2034. Ion Creangă respinge acuzațiile și se declară nevinovat.
Trei angajați ai Inspectoratului de Poliție Botanica au fost trimiși în judecată pentru abuz de serviciu. Potrivit procurorilor, aceștia și-ar fi depășit atribuțiile de serviciu în cadrul procedurii de ridicare și asigurare a integrității bunurilor sechestrate. Astfel, cei trei ar fi dispus ilegal de o parte din mijloacele bănești care aparțineau unei persoane aflate în custodia lor, cauzându-i un prejudiciu considerabil. Aceștia sunt vizați și într-o altă cauză penală, alături de alți trei angajați ai IP Botanica, fiind bănuiți de acte de corupție comise în circumstanțe agravante. Potrivit procurorilor, bănuiții ar fi pretins și primit sistematic sume cuprinse între 3 000 și 10 000 de dolari, atât în numerar, cât și în monedă virtuală, de la persoane implicate în consumul și traficul ilicit de droguri.
Angajații din sectorul bugetar, care au un venit mediu lunar de până la 20 de mii de lei, vor beneficia de o indemnizație unică. Astfel, profesorii vor primi o indemnizație unică de 4 mii de lei, iar în cazul angajaților din domeniul apărării naționale, ordinii publice, sănătății, culturii, administrației publice locale și justiției, suportul financiar va fi de 3 000 de lei. Totodată, personalul tehnic, paznicii, bucătarii și personalul auxiliar vor primi o indemnizație unică de 2 000 de lei. În acest scop, din bugetul de stat au fost alocate 560 de milioane de lei.
Înscrierile pentru a primi compensații pentru încălzire în sezonul rece 2026-2027 vor începe pe 2 noiembrie și nu pe 1 octombrie, așa cum a fost anunțat inițial. Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a precizat că procesul de înregistrare rămâne la fel ca în anii trecuți: online, prin intermediul asistenților sociali sau al Centrelor Unificate de Prestare a Serviciilor Publice. Victor Grosu, un cititor al Ziarului de Gardă care spune că muncește legal și își declară toate veniturile, consideră că mecanismul propus de Guvern pentru acordarea compensațiilor ar putea fi inechitabil față de unele categorii de cetățeni. Experta în politici economice Mihaela Sirițanu afirmă că, pentru a reduce aceste inechități, statul ar putea face verificări folosind unii indicatori indirecți, precum suprafața locuinței celor care solicită compensații, numărul de vehicule, consumul de electricitate sau apă, tranzacțiile bancare și proprietățile deținute. Totuși, precizează ea, nicio metodă nu poate elimina complet problema.
Un cocostârc negru, monitorizat prin GPS de specialiști din Estonia, și patru lopătari, toate păsări incluse în Cartea Roșie, au fost găsite moarte în apropierea unui lac de la marginea satului Pîrjota, raionul Rîșcani. Cazul a fost depistat după ce dispozitivul GPS montat pe cocostârc a indicat că pasărea nu se mai deplasa. Informația a fost făcută publică de Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii. Tânărul cocostârc negru, numit Lembe, urma să fie monitorizat de ornitologi din Estonia în prima sa migrație spre Africa. Lembe și-a început călătoria pe 19 august. A traversat Letonia, Lituania, Belarus și Ucraina, iar la începutul lunii septembrie a ajuns în R. Moldova, unde a fost împușcat. Poliția a inițiat o anchetă, iar în cadrul investigațiilor au fost identificate mai multe persoane suspecte, fără a se preciza câte anume. De la acestea au fost ridicate trei arme.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a fost desemnat de președintele României, Nicușor Dan, pentru a forma un nou cabinet de miniștri la București. Nominalizarea vine după mai bine de patru luni în care România a fost condusă de un premier interimar, Ilie Bolojan, demis în luna mai printr-o moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR.
Nicușor Dan, președintele României: „Nu avem o majoritate conturată, în ciuda tuturor acestor ore de discuții și atunci am ales să propun pentru poziția de prim-ministru persoana care are cele mai multe voturi exprimate azi de partide la consultări. Și această persoană este Siegfried Mureșan. Este o persoană, dincolo de faptul că a fost propus de cele trei partide, care are o experiență în Parlamentul European, o persoană care a negociat, de-a lungul timpului, lucruri importante. Deci, are expertiza pentru această poziție”.
La câteva minute de la anunțul președintelui, Siegfried Mureșan a anunțat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că acceptă propunerea. Mureșan este candidatul înaintat președintelui de către PNL, USR și UDMR.
Orașele ucrainene continuă să afle sub focul armatei ruse. În noaptea de 16 spre 17 septembrie, forțele lui Putin au lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra Kievului. Cel puțin 18 persoane au fost rănite, inclusiv copii. De asemenea, o instituție de învățământ din capitala ucraineană a fost avariată, iar un tren de pasageri care circula pe ruta Kiev-Varșovia a fost lovit de o dronă rusească. Între timp, autoritățile din Finlanda au anunțat că vor acorda Ucrainei cel de-al 34-lea pachet de ajutor pentru apărare, în valoare de 290 de milioane de euro. Pachetul include echipamente solicitate de urgență de Ucraina.
Canada ar putea deveni membru asociat al Uniunii Europene. În timpul discursul său anual privind starea Uniunii Europene, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a lansat premierului canadian o invitație în acest sens. De-a lungul timpului, UE s-a opus acestui tip de alianțe care nu au statut juridic, însă punerea în aplicare a propunerii lui von der Leyen va reveni statelor membre ale UE. Într-o primă reacție, președintele american Donald Trump a calificat propunerea drept „ridicolă” și a amenințat că va impune tarife semnificative pentru UE dacă acest lucru se va întâmpla.
