Precizările Ministerului Mediului privind situația râului Nistru
Ministerul Mediului a venit luni, 20 septembrie, cu precizări după ce în ultima perioadă, în spațiul public, au fost difuzate mai multe informații privind impactul negativ al Complexului Hidroenergetic Dnestrovsc asupra râului Nistru.
Reprezentanții Ministerului Mediului susțin că informațiile difuzate în spațiul public despre secarea râului Nistru din cauza Complexului Hidroenergetic Dnestrovsc sunt „neîntemeiate științific”.
„Măsurătorile recente efectuate pe Nistru indică o situație normală a regimului hidrologic de cca 120-130 m3/s (indicatorul minim necesar fiind de 100 m3/s). Nivelul apei la stația de pompare a apei de la Coșernița se menține stabil mai sus, sau egal, față de nivelul minim necesar pentru exploatare. Unele mass-media au vorbit despre un debit de 250 000 m3/s până la construcția CHE – o cifră absolut fantastică, debite pe care nu le are nici Dunărea. De aici putem deduce incompetența surselor și/sau intențiile mass-media care au prezentat astfel de cifre (…).
Bancurile de mâl, insulele acoperite cu vegetație și insulele submerse despre care se vorbește în mod special în presă, reprezintă un fenomen anual caracteristic de la sfârșitul verii – începutul toamnei. Acest proces este determinat de nivelul scăzut al precipitațiilor în perioadele aride ale anului, în zonele montane și premontane din Ucraina. Odată cu scăderea nivelurilor și debitelor de apă în r. Nistru și r. Prut, scade și capacitatea de transport a râului. În acest mod, se formează bancurile de mâl, care ulterior se transformă în insule submerse și insule acoperite cu vegetație. Acestea sunt și mai evidente la confluența Nistrului cu râul Răut (sectorul aval de barajul Dubăsari) – aici, inclusiv, se revarsă în Nistru aluviunile Răutului”, se arată într-o notă informativă a instituției.
Potrivit Ministerului Mediului, subiectul tratativelor cu partea Ucraineană ține, în special, de impactul Complexului Hidroenergetic în cazul în care se va crește capacitatea lui cu încă trei turbine.
„Nu există niciun studiu de impact asupra mediului, după cum prevăd procedurile stipulate în Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, cunoscută sub denumirea de Convenția Espoo. La ultima ședință a Comisiei Nistrene, Partea moldavă a solicitat efectuarea unui astfel de studiu. De asemenea, președinții ambelor state au agreat, în urma întrunirii de la Kiev de la începutul anului, să fie adresată o scrisoare Comisiei Uniunii Europene prin care va solicita asistență în acest sens. Deocamdată, acest proces este la etapa de dialog. Unele mass-media afirmă că la momentul de față suntem în plină desfășurare a unui război ecologic. Considerăm că este o afirmație exagerată și speculativă, care are drept scop escaladarea unui conflict și nu identificarea unor soluții la o situație complexă”, se arată în nota informativă a ministerului.
Partea Ucraineană, susțin reprezentanții ministerului, utilizează la fel ca și R. Moldova resursele fluviului, iar un eventual impact al activităților Complexului Hidroenergetic ar afecta mediul și economia ambelor state.
„Tratativele între R. Moldova și Ucraina reprezintă, în primul rând, o activitate comună de gestionare rațională a apei pe Nistru. Este un proces de durată, complicat și normal de stabilire a unui numitor comun în vederea utilizării resurselor naturale, amplasate pe teritoriul a două și mai multe state. În experiența internațională a diplomației apelor au existat tratative ce au durat și zeci de ani. Un acord însă, care să reglementeze funcționarea CHN Nistrean din perspectiva protecției fluviului Nistru și asigurării cu apă de calitate și în cantitate suficientă pentru utilizatorii de apă din aval din ambele state, este și în interesul R. Moldova și al Ucrainei în aceeași măsură”, se mai arată în nota informativă.
Impactul Complexului Hidroenergetic Dnestrovsc asupra râului Nistru se resimte cel mai puternic pe un sector de 150 de kilometri în aval de Naslavcea, este una dintre concluziile experților care au elaborat cu sprijinul Suediei un studiu privind impactul social și de mediu al complexului asupra râului Nistru, comandat de PNUD Moldova. Efectele înregistrate sunt divizate de experți în trei categorii: negative, regulatorii și posibile, care nu au fost deocamdată demonstrate. Detalii aici.
În prima categorie, efecte negative, se înscrie impactul asupra stării hidrologice a râului, manifestat prin efectul pulsatoriu al undelor, efectul asupra stării morfologice, transportul de sedimente fiind redus esențial, impactul asupra regimului termic, apele deversate fiind cu până la 7,5°C mai reci vara și cu 5°C mai calde în sezonul rece.
Construirea liniei electrice 330 kV și a unui drum nou de-a lungul frontierei moldo-ucrainene, aceste proiecte pe lângă deteriorarea mediului, distrugerea irecuperabilă a biodiversității vor înrăutăți regimul hidrologic al teritoriului moldovenesc adiacent graniței, provocând uscarea unor teritorii importante din cadrul Zonei Umede Ramsar, inclusiv pierderea habitatelor speciilor de pești și păsări incluse în Cartea Roșie a R. Moldova, se arată într-o declarație a Platformei Naționale a Forumului Societății Civile (FSC) din Parteneriatul Estic adoptată pe 15 septembrie. Detalii aici.
