Ediția a II-a a Congresului Național al Memoriei: „O memorie bine înțeleasă consolidează reziliența unei societăți, lucru pe care poate l-am înțeles prea târziu – abia după începerea invaziei Federației Ruse în Ucraina”
Congresul Național al Memoriei, ediția a II-a, are loc la Palatul Republicii duminică, 28 iunie. Potrivit organizatorilor, ediția din acest an se desfășoară într-un context „cu o profundă semnificație istorică”, marcând 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941.
UPDATE 13:23 „Istoria, pe lângă faptul că este o înșiruire de date și evenimente, înseamnă oameni, familii, destine. Istoria noastră poartă răni adânci. Anul acesta comemorăm 85 de ani de la primul val al deportărilor staliniste și 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947. Accentuez organizată, și nu așa cum încearcă unii să ne spună că a fost secetă. Nu este sat în R. Moldova în care să nu fi existat o familie deportată, nu există sat care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, sunt parte a memoriei colective a poporului nostru. Tocmai de aceea istoricii, colegii mei, au o misiune aparte – să studieze trecut și să transmită în continuare cultura memoriei (…). Parlamentul a auzit mesajul dumneavoastră și pot spune că avem deja o inițiativă legislativă și în curând o vom dezbate în prima lectură. Vorbim de proiectul prin care incriminăm negarea, contestarea în public, a foametei provocate de regimul totalitar comunist și continuăm procesul de consolidare al cadrului legal privind memoria victimelor represiunilor politice (…)”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a fost anterior profesor de istorie.
„În ultimii ani observăm manifestații organizate, cel puțin pe rețelele de socializare, de minimizare, ironizare și negare a evenimentelor care s-au întâmplat în perioada comunistă. Sunt armate întregi de profiluri false care vin cu aceleași narative, semn că vin din același centru. Însă adevărul istoric nu poate fi negat, nu poate fi acoperit, iar calvarul victimelor acestor represii nu poate fi șters cu buretele. Sunt sute de mii de victime directe și urmași ai deportărilor, foametei sau rezistenței sovietice (…)”, a afirmat ministrul Culturii, Cristian Jardan, care a menționat spectacolele de teatru despre deportări și foamete, inclusiv spectacolul „1946” al Teatrului Republican „Luceafărul”, care a fost jucat sâmbătă, 27 iunie, în Piața Marii Adunări Naționale, în fața expoziției „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”.
„Ministerul Educației și Cercetării privește educația istorică drept unul dintre pilonii dezvoltării unei societăți democratice. Cred că suntem toți de acord că anume în școală se formează cetățeni capabili să înțeleagă trecutul, să distingă faptele de manipulare și să privească viitorul cu responsabilitate. O memorie bine înțeleasă consolidează reziliența unei societăți, lucru pe care poate l-am înțeles prea târziu – abia după începerea invaziei Federației Ruse în Ucraina. Un popor care-și cunoaște istoria dezvoltă încredere în propriile valori, își protejează libertatea și-și construiește viitorul pe baza adevărului. Memoria reprezintă și un act de unitate. Represiunile au afectat în mod tragic oameni de diferite etnici, de diferite confesiuni religioase și profesii (…)”, a spus ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
Știrea inițială:
Congresul își propune să ofere o platformă de dialog între supraviețuitorii și descendenții victimelor represiunilor politice, reprezentanții autorităților publice, comunitatea academică, instituțiile muzeale și organizațiile societății civile implicate în promovarea memoriei istorice.
În deschiderea evenimentului vor fi transmise mesaje de salut de către Igor Grosu, președintele Parlamentului R. Moldova, Cristian Jardan, ministrul Culturii, Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării, E.S. Tomasz Kobzdej, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Polone în R. Moldova, și Alexandru Postica, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din R. Moldova.
Sesiunea în plen va aduce în atenție teme esențiale privind memoria deportărilor, foametea organizată, represiunile comuniste, protejarea adevărului istoric și consolidarea culturii memoriei în Republica Moldova. În cadrul Congresului vor lua cuvântul Serghei Anastasov, primarul or. Comrat, Anatol Petrencu, prof. univ. dr. hab., președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România, Peter Keup, dr., președintele Inter Asso, Berlin, Germania, Ion Andrei Gherasim, președintele Fundației Coposu România, Virgiliu Pîslariuc, conf. univ. dr., deputat în Parlamentul R. Moldova, Marcela Ciobotaru, supraviețuitoare a represiunilor comuniste, Viorel Cojocaru, consilier cultural al Arhiepiscopiei Chișinăului, Mitropolia Basarabiei, Nicolae Uncuța, supraviețuitor al represiunilor comuniste, și Octavian Țîcu, conf. univ. dr., cercetător științific coordonator la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova.
