Grupurile vulnerabile din Moldova, mai puțin acceptate de societate

Reprezentanții comunității LGBTI, persoanele de religie musulmană şi de etnie romă se numără printre cel mai puțin acceptate grupuri vulnerabile în R. Moldova, constată un studiu publicat de Ziua Internaţională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, de Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR).

„Studiul privind percepțiile și atitudinile față de egalitate în Republica Moldova” a analizat gradul de acceptare şi de toleranţă faţă de 14 grupuri vulnerabile, prin atribuirea unui indice de distanţă socială (IDS). Valoarea zero a IDS presupune distanţa socială minimă.

Astfel, cea mai mare distanță socială se manifestă față de următoarele grupuri vulnerabile:
· persoanele LGBTI (IDS 5,2 puncte) – ceea ce înseamnă că peste jumătate din respondenți au optat pentru excluderea reprezentanților grupului dat din țară;
· persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA (4,3 puncte) – acceptarea acestora peste nivelul de cetățean al țării;
· ex-deținuții (3,6 puncte), persoanele cu dizabilități mentale și intelectuale (3,6 puncte);persoanele de religie musulmană (3,3 puncte); persoanele de origine africană (3,1 puncte) și persoanele de etnie romă (3,1 puncte) – acceptarea acestora peste nivelul de coleg de serviciu.

Pe de altă parte, studiul constată că cea mai mică distanță socială este manifestată față de persoanele vorbitoare de limba rusă (0,9 puncte) și rușii care locuiesc în Republica Moldova (0,9 puncte), deci acceptarea acestora sub nivelul de prieten.

Studiul demonstrează că experiența personală este cea care influenţează cel mai considerabil distanța socială. „Distanța socială față de grupurile vulnerabile se reduce simțitor în cazul în care respondentul cunoaște personal și/sau chiar are în cercul social restrâns reprezentanți ai acestor grupuri”, explică coordonatul OHCHR în R. Moldova, Veaceslav Balan.

Totodată, există o corelație directă între nivelul de trai, statutul socio-economic al respondenților și gradul de percepție față de anumite grupuri de persoane. Astfel, persoanele cu studii superioare și din mediul urban au exprimat percepții mai pozitive față de majoritatea grupurilor de persoane, pe când cei din mediul rural și cu studii medii sau incomplete au demonstrat percepții mai negative.

Studiul mai constată că în Republica Moldova predomină o multitudine de stereotipuri cu referire la diferite grupuri sociale, aspect ce influențează gradul de coeziune și integrare socială a acestora. „Aplicarea stereotipurilor intoxică şi tensionează atmosfera din societate şi inhibă coeziunea şi solidaritatea între oameni”, afirmă Veaceslav Balan.

„Studiul privind percepțiile și atitudinile față de egalitate în Republica Moldova” a fost elaborat în perioada aprilie-iunie 2015, pe un eşantion reprezentativ naţional de 1013 respondenţi din 13 regiuni ale țării. Colectarea datelor în teritoriu și analiza acestora a fost efectuată de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA”.

Studiul a fost elaborat de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității din Moldova și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), în consultare cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova. Cercetarea a fost efectuată în cadrul proiectului „Susținerea instituțiilor naționale pentru protecția și promovarea drepturilor omului conform recomandărilor Comitetelor Convențiilor ONU și Revizuirii Periodice Universale (UPR)”.