(doc) Cine pasează responsabilitatea? Un proiect de lege ar putea anula termenul-limită de prezentare a rezultatelor Recensământului
Rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor 2014 ar putea fi făcute publice atunci când va decide Comisia Națională pentru RPL 2014, cea care a și organizat exercițiul statistic, iar prevederea legală care stabilește că datele urmează a fi prezentate în termen de 27 de luni ar putea fi anulată. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat de Guvernul Filip la 23 decembrie 2016, iar documentul va fi discutat în plenul Legislativului.
În argumentarea proiectului de lege, președintele Biroului Național de Statistică, Vitalie Valcov susține că termenul-limită de 27 de luni, stipulat în legislația actuală, ar trebui substituit, pentru că oricum a fost depășit.
„În aceste condiții, se propune ca termenul-limită de publicare a rezultatelor finale să fie stabilit de Guvern la propunerea (decizia) Comisiei Naționale pentru Recensământul Populației și Locuințelor”, argumentează Valcov.
Acesta explică inițiativa prin faptul că termenul de prezentare a rezultatelor RPL 2014 a fost extins prin decizia Guvernului din 3 august 2016.
Deși rezultatele RPL 2014 urmau a fi făcute publice în august 2016, acestea ar putea fi prezentate abia în martie curent.
Totodată, Procuratura municipiului Chişinău a iniţiat în iunie 2016 o cauză penală pe faptul delapidării a circa 2 milioane de lei, alocate Biroului Național de Statistică (BNS) pentru efectuarea Recensământului populației și locuințelor din 2014, de către factori de decizie de la conducerea instituției între 2013-2016 prin intermediul unei scheme infacționale. Procurorii anunță că 1,8 milioane lei au fost cheltuiţi în alte scopuri decât cele destinate recensământului, iar persoane publice din cadrul BNS, acţionând în complicitate cu factorii de decizie ai unei firme, au încheiat 5 contracte de achiziţii publice în valoare totală de 9,2 milioane lei. Contractele au fost semnate cu grave abateri de la prevederile legale, în condiţii favorizante pentru agentul economic respectiv, asigurîndu-se astfel posibilitatea însuşirii ilegale a bunurilor, afirmă procurorii.
