Șeful CNA, procurorul general și ministrul Justiției, despre corupție
Corupția este o problemă prioritară la nivel de stat, dar schimbările spre bine din ultimii 15 ani sunt vizibile. Șeful CNA, Viorel Chetraru s-a expus pe marginea subiectului în cadrul Conferinței Inițiativei Regională Anticorupție. El afirmă că influența politică este firească în instituțiile judiciare, deoarece Procurorul General și alți demnitari sunt numiți de Parlament.
„Este evident că ceea ce se face în domeniul combaterii corupției, nu este la nivelul așteptărilor. Pentru noi, cel puțin la moment, este important să asigurăm un cadru eficient cap-coadă, din momentul constatării actului de corupție până la momentul încarcerării persoanei care se face vinovată de comiterea ilegalității și recuperarea resurselor sustrase de funcționarul corupt. Trebuie să recunoaștăm că, chiar dacă avem o medie anuală de 500 de dosare trimise în judecată în privința persoanelor care sunt învinuite pentru comiterea actelor de corupție, spre regret, în penetenciare pentru ziua de astăzi avem un număr sub 50 de persoane care-și ispășesc pedeapsa pentru astfel de infracțiuni.” Președintele CNA a recunoscut că majoritatea sentințelor sunt cu suspendarea executorie, peste 30 la sută, altele prevăd amenzi în loc de închisoare sau nu vizează sechestrarea bunurilor care provin din activități infracționale. Acesta a mai subliniat lipsa unui mecanism eficient de recuperare a tuturor veniturilor care sunt obținute în urma afacerilor ilegale.
Chetraru a mai declarat că nu este normal ca un caz de corupție să dureze în instanță peste 2-3 ani de zile. „Cazul șefului FISC a durat doi ani și jumătate în prima instanță, până acesta a fost condamnat. Cazul coruperii deputaților se află în judecată de peste doi ani de zile și nu avem o sentință. Cazul șefului consiliului de administrație a BEM-ului la fel.”
Directorul CNA este convins că schimbul de experiență privind mecanisemele de implimentare și funcționare a reformelor constituie o oportunitate pentru Moldova de a asimila instrumente utile pentru contracararea corupției în modul cel mai eficient. Cu toate acestea, Chetraru a declarat că expertul DNA, delegat în Moldova, nu este în drept să se expună pe marginea corectitudinii acțiunilor întreprinse de procurorii anticorupție în cazul BEM, pentru că competențele care-i sunt atribuite sunt foarte limitate și concluziile sale nu au nicio valoare procesuală. Șeful CNA a apreciat, însă experiența de 30 de ani a procurorului român Mariana Alexandru.
Chetraru a precizat că evaluarea legislației anticorpție, implimentarea testelor de integritate, analiza riscurilor anticorupție în administrația publică și punerea în fncțiune a unui soft de prelucrarea a datelor analitice, reprezintă o experienți utilă la nivel de regiune.
Întrebat ce crede despre cererea protestatarilor din PMAN privind demisia sa, Chetraru a declarat că nu comentează aceste solicitări, deoarece sunt de ordin politic. Acesta crede că decizia demisiei ține de competența organelor superioare.
În cadrul Conferinţei RAI „Ani de reforme – ce a funcţionat cel mai bine”, Republica Moldova, alături de alte 8 țări din sud-estul Europei s-a întrunit pentru a analiza rezultatele reformelor anticorupţie în Europa de Sus-Est în ultimii 15 ani. Astfel, reprezentanţi din Polonia, Serbia, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Albania, membri ai Organizaţiilor Non-Guvernamentale, dar şi experţii anticorupţie independenţi, au discutat despre provocările cu care s-au confruntat şi lecţiile pe care le-au învăţat în toţi aceşti ani de reforme.
Despre problema anticorupție ca temă de maxim interes pentru opinia publică la etapa actuală, s-a pronunțat procurorul general, Corneliu Gurin. „Această problemă este o prioritate pentru cei care au menirea de a acționa. Cadrul legislativ e în măsură să asigure ce ne dorim în lupa anticorupție, dar avem nevoie de sprijin politic, de noi mecanisme, idei de implimentare.”, declară Gurin.
Ministrul Justiției, Vladimir Cibotari a pus în vizorul public statistica BEM care arată că anual în statele Europei volumul mitei se ridică la un trilion de dolari, fapt ce denotă o pierdere considerabilă de resurse. Acesta menționează că problema există chiar și în cele mai democratice și dezvoltate țări.
„Au fost depuse eforturi consecvente ale reprezentanților profesiilor juridice din Moldova pentru a schimba situația. Aşteptăm finalul de succes al reformelor. Vrem mecanisme funcţionale pentru combaterea corupţiei la toate nivelele, toleranţa minimă a mituirii în administrarea publică, excluderea factorului uman în procesul de management, responsabilizarea instituţiilor.”, declară ministrul Justiției. Acesta a mai precizat că foarte multe au fost realizate, însă combaterea corupției nu este doar o datorie a Guvernului, a CNA sau RAI, ci o datorie a fiecărui cetățean onest.
Reprezentantul UNDOC (Organizația Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate), Constantin Palikarsky a afirmat că succesul unei strategii eficiente anticorupție constă în formularea concisă și exactă a fiecărui pas de acțiune, raportat la situația exactă a corupției în regiunea vizată. Oficialul a pus în discuție și conceptul independenței structurilor instituționale care se ocupă de problema corupției. „Independența este adesea înțeleasă ca o izolare totală de structurile statului. Acești experți sunt atât de independenți, încât nimic nu mai depinde de ei.”, subliniază oficialul.
Ministrul Justiției din Albania, Idlir Peci a atenționat membrii forumului că descentralizarea administrației la nivel național devine o capcană care generează descentralizarea corupției și ulterior, devine greu de monitorizat.
Participanții la conferință au identificat tendințele similare între țările regiunii Europei de sud-est, precum: dezvoltarea rețelelor de corupție pe verticală și orizontală, lipsa voinței politice, decalajul dintre legile statale și valorile interne ale funcționarilor, nediferențierea puterii politice de cea economică, tendința înlocuirii corupției mici cu cea la nivel înalt.
Concluziile forumului vor fi redactate sub formă de recomandări la adresa autorităților RM, de către experții Transparency International din Berlin. Directorul executiv al Transparency International, Lilia Casasciuc a menționat că printre recomandările prioritate se numără identificarea persoanelor care au fost responsabile pentru combaterea corupției în Republica Moldova și furtul din sistemul bancar. „Persoanele trebuie să prezinte pentru viitor pași concreți sau să-și dea demisia. Mai mult, trebuie pregătit terenul pentru desfășurarea corectă a alegerii președintelui. Și pentru aceasta trebuie evitate cazurile când partidele se șantajează. Trebuie pregătit cadrul constituțional în conformitate cu rezultatele celei de-a doua părți a Raportului Kroll.”, declară Lilia Carasciuc.
Amintim că experții internaționali au recomandat în repetate rânduri ca Republica Moldova să acorde o mai mare atenție implementarii reformelor în domeniul justiției și combaterii corupției, aceasta fiind şi una dintre prevederile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
