Politico Țările care aderă la UE ar putea avea drepturi de vot limitate. Opțiunea este luată în calcul pentru a ocoli blocarea procesului de extindere

Țările candidate ar putea adera la Uniunea Europeană fără drepturi de vot depline, într-o mișcare care ar putea face ca lideri precum Viktor Orbán să fie mai favorabili aderării unor țări precum Ucraina la blocul comunitar, scrie Politico.

Inițiativa ar permite țărilor care se află în prezent pe calea aderării, precum Ucraina, R. Moldova și Muntenegru, să beneficieze de multe dintre avantajele aderării la UE, dar fără drept de veto – un instrument pe care guvernele UE l-au considerat întotdeauna ca fiind cel mai eficient mijloc de a împiedica adoptarea politicilor UE pe care acestea nu le agreează.

Propunerea de modificare a regulilor de aderare la UE se află într-un stadiu incipient și ar trebui să fie aprobată de toate țările membre, au declarat pentru Politico trei diplomați europeni și un oficial al UE. Ideea este că noii membri ar obține drepturi depline odată ce UE și-ar revizui modul de funcționare, pentru a îngreuna dreptul de veto al țărilor individuale asupra politicilor.

Este cea mai recentă încercare a guvernelor care susțin extinderea UE, precum Austria și Suedia, de a da un nou impuls procesului de extindere, care este în prezent blocat de Budapesta și câteva alte capitale, din cauza temerilor că ar putea genera o concurență nedorită pe piețele locale sau compromite interesele de securitate.

UE a făcut din extindere o prioritate strategică în contextul agendei expansioniste a președintelui rus Vladimir Putin, deși eforturile de a crește numărul membrilor de la 27 în prezent la 30 în următorul deceniu scot la iveală diviziunile interne ale blocului, notează sursa citată.

„Viitorii membri ar trebui să fie obligați să renunțe la dreptul lor de veto până când vor fi puse în aplicare reforme instituționale cheie, cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în majoritatea domeniilor politice”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru afaceri europene a Bundestagului german. „Extinderea nu trebuie încetinită de blocarea reformelor de către statele membre individuale ale UE”.

Ideea din spatele propunerii – care este discutată în mod informal între țările UE și Comisie, potrivit acelorași diplomați și oficiali citați de Politico – este că aderarea unor noi țări fără drept de veto, cel puțin la începutul aderării lor, le-ar permite să adere în condiții mai flexibile, fără a fi necesară o revizuire a tratatelor de bază ale UE, considerată de mai multe guverne ca fiind imposibilă.

Anterior, liderii UE au insistat că o astfel de reformă era necesară înainte ca blocul să poată admite noi membri, precum Ucraina, subliniind riscul creșterii blocajelor la Bruxelles. Cu toate acestea, încercările de a elimina dreptul de veto și pentru membrii actuali ai UE s-au lovit de o opoziție fermă, nu numai din partea Ungariei, ci și din partea Franței și a Țărilor de Jos.

Planul ca noii membri să adere fără drepturi de vot depline ar „asigura că vom rămâne capabili să acționăm chiar și într-o UE extinsă”, a afirmat Hofreiter. „Din discuțiile cu reprezentanții statelor din Balcanii de Vest, primesc semnale clare că această abordare este considerată constructivă și viabilă”.

Această presiune coincide cu frustrarea crescândă din statele candidate din Europa de Est și Balcanii de Vest, care au întreprins reforme interne de amploare, dar nu sunt mai aproape de aderare la ani de zile după depunerea cererii. În cazul Muntenegrului, negocierile pentru aderarea la UE au început în 2012.

„Ultima țară care a aderat la UE a fost Croația, în urmă cu mai bine de 10 ani, iar între timp Regatul Unit a părăsit Uniunea”, a declarat președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, într-un interviu acordat Politico. „De aceea cred că acum este momentul să reluăm procesul, pentru a revigora puțin ideea UE ca un club care încă are o forță de atracție”.

Viceprim-ministrul Ucrainei, Taras Kachka, a reiterat aceste preocupări, solicitând soluții „creative” pentru deblocarea extinderii UE. Cererea Kievului de aderare la UE este în prezent blocată de un veto din partea Ungariei.

„Așteptarea nu este o opțiune”, a declarat Kachka într-un interviu. „Așadar, avem nevoie de o soluție aici și acum. Acest lucru este important pentru Ucraina, dar și pentru Uniunea Europeană… Cred că, pe măsură ce Rusia testează securitatea europeană cu drone, același lucru se întâmplă și prin subminarea unității Uniunii Europene”.

În timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a plasat extinderea în centrul agendei sale strategice, promovând potențiala aderare a Ucrainei și Moldovei până în 2030, țările UE s-au opus până acum eforturilor de accelerare a procesului.

La începutul acestei luni, țările UE au respins o încercare a președintelui Consiliului European, António Costa, de a continua procesul de extindere.

Liderii țărilor din Balcanii de Vest – Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia – se vor întâlni miercuri la Londra cu liderii europeni pentru un summit al „Procesului de la Berlin” axat pe stimularea integrării între aceste națiuni, ca precursor al extinderii UE.

Înaintea unei viitoare evaluări a Comisiei privind starea negocierilor de extindere cu diferitele țări candidate, așa-numitul pachet de extindere, unul dintre diplomații UE a sugerat că Comisia ar putea, de asemenea, să încerce să accelereze procesul de extindere, continuând negocierile fără a solicita aprobarea formală a tuturor celor 27 de țări ale UE de fiecare dată. Acest lucru ar evita, de asemenea, acordarea unui drept de veto lui Orbán în fiecare etapă a negocierilor.

Un aspect crucial este că, în cadrul pachetului de extindere, Comisia ar trebui să prezinte și o propunere de reforme interne ale UE pentru a pregăti blocul pentru admiterea de noi membri.