Ce au făcut autoritățile cu 782 de milioane de euro primiți de la UE

Din 2007 și până în prezent R. Moldova a beneficiat de ajutor financiar în sumă de 782 de milioane de euro  prin intermediul instrumentelor europene de vecinătate, ceea ce reprezintă o sumă anuală de aproape 37 de euro pe cap de locuitor – suma cea mai ridicată din toate țările din vecinătatea estică a UE, se arată într-un raport al Curții de Conturi Europene (CCE). În același timp, rezultatele auditului realizat de instituția europeană arată că banii au fost utilizați cu deficiențe și nu au generat schimările scontate pentru îmbunătățirea nivelului de trai al populației R. Moldova, iar unul dintre factorii de bază este „lipsa voinței politice”.  Concluziile rezumă că Comisia Europeană trebuia să fie mult mai strictă atunci când evalua respectarea condițiilor de către guvernarea de la Chișinău, iar  acordarea unor fonduri suplimentare ca stimulent nu a fost justificată pe deplin.

Republica Moldova este în continuare cea mai săracă țară din Europa . De la dobândirea independenței, populația sa a scăzut în principal din cauza ratei reduse a natalității, precum și a ratei ridicate de migrație a forței de muncă, iar remiterile de bani au ajuns să joace un rol important în viața economică și socială a țării, constată Curtea.

Referitor la situația din sectorul bancar, Comisia a stabilit că până la momentul auditului, desfășurat între martie 2015-februarie 2016, „ancheta penală privind frauda bancară nu avansase foarte mult și nu fusese elaborată nicio strategie pentru recuperarea banilor”.

De asemenea, programele de sprijin bugetar sectorial nu au fost suficient de bine aliniate la strategiile naționale, iar modul în care au fost stabilite bugetele pentru aceste programe de sprijin era și el lipsit de claritate.

Până în prezent au fost plătiți  28,2 milioane de euro, indicatorii internaționali arată însă că Republica Moldova a înregistrat puține progrese în ceea ce privește reforma sectorului justiției și combaterea corupției.

Raportul pe 2014-2015 privind competitivitatea la nivel mondial (Global Competitiveness Report) a plasat Republica Moldova pe locul 141 din 144 pentru independența sistemului său judiciar.

Conform Institutului de Politici Publice, încrederea cetățenilor în justiție a scăzut în ultimii zece ani, de la 41 % la 23 % la sfârșitul anului 2014. Moldova a pierdut teren în cazul Indicelui de percepție a corupției, calculat de organizația Transparency International: în 2012 s-a clasat pe locul 94 din 176 de țări, iar în 2015 coborâse pe locul 103 din 168 de țări. Sectorul justiției era perceput de cetățenii moldoveni ca ocupând locul al doilea din punctul de vedere al nivelului de corupție, după poliție.

În cadrul sprijinului bugetar sectorial din domeniul sănătății, au fost plătiți 43,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă 99,2 % din buget. Progresele realizate rămân în urma așteptărilor în ceea ce privește protecția financiară (și anume, măsura în care persoanele sunt protejate împotriva consecințelor financiare ale problemelor de sănătate) și în ceea ce privește echitatea în finanțarea sistemului de sănătate. Accesul inegal la serviciile de asistență medicală este în continuare o problemă.

„UE întâmpină dificultăți semnificative în ceea ce privește implementarea asisten- ței în Republica Moldova. Instabilitatea politică și macroeconomică, guvernanța defectuoasă și capacitatea slabă a administrației publice reduc în mod considerabil marja de manevră de care dispune Comisia pentru încurajarea reformelor.”, se arată în concluziile Curții de Conturi Europene.

Recomandări ale CCE pentru Comisia Europene în vederea ameliorării asistenței acordate R. Moldova de către UE:

-Atenuarea riscurilor asociate operațiunilor de sprijin bugetar;

-Alinierea programelor de sprijin bugetar sectorial la o strategie națională de reformă bine concepută;

-Consolidarea utilizării condițiilor și a indicatorilor de performanță;

-Stabilirea unei legături mai explicite între fondurile suplimentare acordate ca stimulent și progresele demonstrate;

-Coordonarea proiectelor cu programele de sprijin bugetar sectorial;

-Asigurarea sustenabilității proiectelor.