Scrisoare către premierii Filat şi Ungureanu
În contextul organizării şedinţei comune a guvernelor din cele două state româneşti, 30 de organizaţii şi grupuri de iniţiativă de pe ambele maluri ale Prutului, reunite în Platforma Civică Acţiunea 2012, au adresat o scrisoare şefilor cabinetelor de miniştri din cele două state româneşti.
Autorii scrisorii semnalează ceea ce pentru milioane de români atât din România, cât şi din R. Moldova reprezintă un proiect prioritar pentru agenda bilaterală: necesitatea integrării R. Moldova în UE, care se poate realiza cel mai curând prin procesul firesc al reunificării cu România. Ne exprimăm speranţa ca acest eveniment să reprezinte un prim pas spre îmbunătăţirea dialogului inter-guvernamental, a creşterii schimburilor economice şi a unei strânse colaborări la nivelul instituţiilor culturale. Doar prin intermediul unor astfel de mijloace, cele două state se vor îndrepta spre conştientizarea unităţii naţionale româneşti şi inevitabil spre o unire organică.
Anul 2012 este un an simbolic: se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus, două veacuri care apasă cu mare greutate asupra stării de sănătate a identităţii naţionale şi care au afectat atât din exterior, cât şi din interior funcţiile vitale ale identităţii române. În acest context, Platforma Civică Acţiunea 2012 îşi exprimă speranţa că marele proiect făurit la 1918 de personalităţi precum Pantelimon Halippa, Ion Inculeţ, Constantin Stere, Ion Pelivan şi alţii nu este privit de politicienii actuali din România şi Republica Moldova ca pe o preocupare clandestină sau maladivă. Unirea de la 1918 rămâne atât un moment de referinţă în memoria colectivă a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, cât şi un reflex. Acest reflex produce aşteptări în Republica Moldova şi vizează nevoia de democratizare, de dezvoltare, de recunoaştere a europenităţii sale prin integrarea în familia europeană. Dar Republica Moldova nu uită că ea este parte din Europa prin românitatea sa, iar refacerea unităţii naţionale îi va reconfirma această calitate.
Amintim că Basarabia a fost ocupată la 28 iunie 1940 ca o consecinţă directă a Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, transformând-o într-o zonă a gulagului sovietic, care i-a lipsit pe românii basarabeni de limbă, credinţă, pământ, avere, care i-a supus deportărilor masive şi foametei. Alienarea conştiinţei naţionale a fost speculată întâi de sovietici, apoi de comunişti după constituirea Republicii Moldova şi întreţinută în prezent de temerile, respectiv slăbiciunile oamenilor politici de pe ambele maluri ale Prutului. Această stare de fapt poate fi depăşită prin realizarea eforturilor modernizatoare comune, care să permită generaţiilor tinere crearea unei noi percepţii de cartografiere a neamului românesc.
