Proiectul „Declarației Parlamentului R. Moldova privind identitatea românească a statului și a majorității populației sale” a fost înaintat guvernării, anunță PRN
Platforma Reîntregirii Naționale (PRN) a anunțat despre desfășurarea unei întrevederi politice între conducerea PRN și conducerea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). În cadrul discuțiilor, reprezentanții PRN au transmis conducerii PAS proiectul „Declarației Parlamentului R. Moldova privind identitatea românească a statului și a majorității populației sale”, solicitând asumarea acestuia de către majoritatea parlamentară PAS sub forma unei inițiative legislative, se arată în comunicatul de presă emis de PRN.
La fel, PRN a comunicat că a subliniat necesitatea trecerii de la formule simbolice la decizii politice concrete, prin inițierea și semnarea unui Acord de colaborare privilegiată între R. Moldova și România, ca etapă strategică intermediară, menită să creeze un spațiu comun economic, social, educațional, cultural și natural.
„PRN consideră că evitarea unei asemenea asumări politice perpetuează ambiguități identitare, exploatate sistematic de forțele anti-europene și pro-ruse, cu efecte directe asupra securității și coeziunii statului (…) PRN a reiterat poziția sa principială, conform căreia integrarea europeană a Republicii Moldova nu poate fi separată de afirmarea deplină a identității românești, consacrată în Declarația de Independență din 27 august 1991 și confirmată de realitatea istorică, culturală și lingvistică a majorității populației. În acest context, PRN insistă asupra faptului că Unirea R. Moldova cu România reprezintă cea mai sigură, rapidă și ireversibilă cale de integrare europeană, oferind garanții reale de securitate, stabilitate instituțională și apartenență definitivă la spațiul valoric și juridic al Uniunii Europene”, se menționează în mesajul publicat de Valentin Dolganiuc, președintele PRN.
În comunicatul de presă se precizează că părțile au convenit asupra instituirii unui mecanism permanent de dialog politic între PAS și PRN, orientat spre implementarea efectivă – nu doar declarativă – a prevederilor Declarației comune din 22 septembrie 2025.
Declarație comună și susținere la alegeri
În context, pe 22 septembrie 2025, cu șase zile înainte de alegerile parlamentare, Blocul Unirea Națiunii (BUN) s-a retras din cursa electorală și și-a îndemnat susținătorii să voteze în schimb cu PAS. Atunci a fost semnat un acord de colaborare.
BUN a fost fondat în 2025 și s-a înscris inițial în cursa pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, având pe listă 79 de candidați la funcția de deputat. În buletinul de vot, urma să figureze sub numărul 18. Blocul a fost format din Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă” și Partidul Național Liberal, două formațiuni care se proclamă unioniste.
„Mă adresez și către ceilalți actanți, participanți în campania electorală, care împărtășesc ideile unioniste, să adere la pasul nostru responsabil, important, făcut în acest moment. (…) În felul acesta, noi dejucăm scenariile moscovite de torpilare și de întoarcere a vectorului european spre zona estică. Chemăm toți participanții la această campanie să nu dea niciun vot – aceasta ar fi lozinca noastră: niciun vot caracatiței putiniste”, a declarat atunci Ion Hadîrcă, membru BUN.
Acordul de colaborare dintre cele două formațiuni, după cum a dat citire Valentin Dolganiuc, prevede că PAS se angajează să implementeze politici educaționale, culturale și informaționale care să reflecte și să promoveze adevărul istoric și valorile identitare românești, conform principiilor stabilite de declarația de independență din 27 august 1991. De asemenea, se prevede încheierea unui cordon de colaborare privilegiat cu România, cu scopul dezvoltării unui spațiu economic, social, educațional și cultural comun.
În martie 2024, la Agenția Servicii Publice (ASP) a fost înregistrată o nouă formațiune politică în R. Moldova – Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”. Președintele partidului, Valentin Dolganiuc, se numără și printre fondatorii Platformei Demnitate și Adevăr. Acesta a fost deputat în primul Parlament al R. Moldova și în următoarele două legislaturi din partea Frontului Popular Creștin Democrat. Timp de un an (1998–1999) Dolganiuc a fost viceprim-ministru al țării.
Unire și referendum
„Dacă ar fi un referendum, aș vota pentru unirea cu România”, a răspuns președinta în cadrul unui podcast realizat de jurnaliștii britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, la sediul președinției de la Chișinău, în care au fost abordate subiecte legate de situația geopolitică a R. Moldova, relația cu România și parcursul european al țării, publicat pe 11 ianuarie.
Potrivit ei, „devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca R. Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană”. Anterior, Maia Sandu a menționat că unirea cu România nu este sprijinită de majoritatea cetățenilor, însă opinia proprie la acest subiect nu a fost expusă public.
Ulterior, și prim-ministrul României, Ilie Bolojan a spus că dacă ar avea loc un referendum pentru unirea României cu R. Moldova, el ar vota „DA”. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu la RFI, solicitat să comenteze afirmația similară făcută de Maia Sandu.
„Afirmația doamnei președinte nu face decât să confirme atitudinea pe care a avut-o în toți acești ani, de când a este președinta R. Moldova. E o atitudine de confirmare a ceea ce a făcut dânsa pe această funcție, făcând tot ceea ce este posibil pentru ca R. Moldova să se dezvolte, să fie o țară sigură, o țară europeană, iar asta înseamnă în primul rând un drum spre Europa prin România, nu se poate altfel și de aceea cred că a fost o declarație normală”, a declarat Ilie Bolojan în cadrul interviului oferit RFI.
Premierul român a fost întrebat și cum ar vota la un eventual referendum pentru unirea României cu R. Moldova.
„În condițiile în care s-ar pune problema unui astfel de referendum și în țara noastră, eu aș vota DA”, a răspuns premierul Ilie Bolojan.
