Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Vicepreședinta Parlamentului, despre omorul din…

Vicepreședinta Parlamentului, despre omorul din raionul Criuleni: „Am solicitat Guvernului un audit imediat al tuturor cazurilor active de monitorizare electronică a agresorilor”

Sursa: Parlamentul Republicii Moldova/flickr.com

„Am solicitat Guvernului un audit imediat al tuturor cazurilor active de monitorizare electronică a agresorilor”, a anunțat vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, în contextul omorului femeii din raionul Criuleni, care avea aplicată o ordonanță de protecție.

Într-un mesaj pe rețelele de socializare la mai bine de două zile de la omor, după ce Viorel Sochircă, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, și-a depus demisia, deputata Partidului Acțiune și Solidaritate a afirmat că „demisiile sunt un început. Nu sunt un răspuns”.

Conform vicepreședintei Legislativului, „legea există”, dar „instituțiile care trebuiau să o aplice — nu au fost acolo”.

„Răspunsul este un sistem în care nicio femeie nu mai moare cu ordonanța de protecție în mână. O voi spune fără ocolișuri, pentru că orice altă formulare ar fi o insultă adusă memoriei femeii ucise la Măgdăcești.

Ea a făcut totul corect. A depus plângeri. A cerut protecție. A obținut nu una, ci două ordonanțe de protecție. A avut încredere că legea o va apăra. Legea există. Instituțiile care trebuiau să o aplice — nu au fost acolo. Un agresor monitorizat electronic a ajuns nestingherit la ușa ei, cu o armă. Aceasta nu este doar o crimă. Este un femicid care putea fi prevenit.

Am luptat ani de zile pentru ratificarea Convenției de la Istanbul. Pentru legislația care le spune femeilor: cereți ajutor, statul vă va proteja. Tocmai de aceea și eu nu o să tac. Am obligația să cer socoteală, instituțional și nominal, fiecărui om care trebuia să vegheze și nu a vegheat.

Am solicitat Guvernului un audit imediat al tuturor cazurilor active de monitorizare electronică a agresorilor. Fiecare femeie care are astăzi o ordonanță de protecție trebuie să știe dacă brățara agresorului ei funcționează. Astăzi. Nu după următoarea tragedie”, a scris Doina Gherman pe rețelele de socializare.

Potrivit informațiilor preliminare, între bărbat, care avea vârsta de 47 de ani, și femeie, care avea 42 de ani, ar fi izbucnit un conflict, în timpul căruia bărbatul și-ar fi împușcat soția, după care s-ar fi sinucis. Bărbatul ar fi trebuit să se afle sub monitorizarea electronică a autorităților, având restricția de a se apropia la mai puțin de 300 de metri de copiii minori și soția, cu care era în proces de divorț.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a comunicat anterior că în prezent sunt monitorizate electronic 354 de persoane, dintre care 190 sunt agresori familiali.

„Tragedia care a zguduit societatea în aceste zile a arătat că sistemul de monitorizare electronică a eșuat în a oferi victimei protecția necesară. Deficitul de resurse, breșele de procedură, deficiențele utilizării echipamentelor în afara țării nu pot atenua gravitatea acestei tragedii.

Ca să înțelegem și amploarea din sistemul de monitorizare electronică, în proces de monitorizare, la moment, se află 354 de persoane. Mai mult de jumătate dintre ele, 190, sunt agresori familiali. Violența în familie reprezintă astăzi cea mai mare categorie din întregul sistem de monitorizare electronică, ceea ce arată cât de important este ca acest mecanism să funcționeze fără breșe.

Ce trebuie însă să facem acum este să corectăm urgent procedurile acolo unde au dat greș și să alocăm resurse unde e necesar. Vom veni cu propunerea ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare pentru a putea interveni prompt. De asemenea, vom recomanda ca agresorii familiali, chiar dacă nu au interdicție de părăsire a teritoriului țării, să fie puși pe consemn la trecerea frontierei, așa încât să există informare între instituții.

Un agresor familial a revenit în țară, iar lipsa unui flux de date în timp real între Probațiune, Poliție și Poliția de Frontieră a lăsat expusă victima în fața unui pericol care trebuia să fie prevenit”, a scris ministrul pe Facebook.

Potrivit ministrului, după emiterea ordonanței de protecție, agresorul nu avea un domiciliu stabil – locuia periodic la rude sau dormea în mașină. Activitatea sa era legată de aducerea automobilelor în R. Moldova, iar deplasările frecvente peste hotare făceau parte din activitatea sa obișnuită și constituiau o sursă de venit.

Ordonanță de protecție care NU a protejat

Crima comisă pe 31 august 2026 n-a fost însă un act singular de violență. Despre caracterul violent al bărbatului autoritățile au cunoscut mai devreme. ZdG a aflat că în ultimele două luni  femeia a cerut protecție din partea statului de două ori. 

16 iulie 2026. Judecătoria Criuleni emitea o ordonanță de protecție a femeii împotriva soțului pe un termen de 30 de zile. Acesta era obligat să nu se apropie de femeie și cei doi copii minori la mai puțin de 150 de metri, dar și să se abțină de la alte tipuri de interacțiune. 

După ce bărbatul a încălcat ordonanța, femeia a solicitat din nou protecție.

25 august 2026. Aceeași instanță emitea o nouă ordonanță de protecție a femeii și a copiilor minori pe un termen de 3 luni. De această dată, bărbatul urma să fie monitorizat electronic. Brățara însă a prezentat disfuncționalități chiar din prima zi – nu emitea niciun semnal. 

Potrivit surselor Ziarului de Gardă, bărbatul a cunoscut despre disfuncționalitatea brățării chiar din ziua montării. Reprezentanții Inspectoratului Național de Probațiune (INP) i-au solicitat acestuia să scrie o recipisă prin care se obliga ca a doua zi – 26 august 2026, să se prezinte din nou în fața autorităților pentru a primi o brățară funcțională, care să emită semnal – lucru care nu s-a mai întâmplat însă. Acesta a părăsit țara pe 25 august și a revenit în țară pe 30 august, fără a fi monitorizat. 

Cu toate că brățara electronică nu funcționa, Direcția de monitorizare electronică a INP nu a anunțat Poliția sau alte autorități despre faptul că bărbatul nu era monitorizat de facto, deși i-a fost instalată o brățară de monitorizare electronică. 

Astfel, pe 31 august 2026, în ziua crimei, despre prezența bărbatului în apropierea femeii  autoritățile nu au aflat grație brățării electronice de monitorizare, care nici măcar nu mai era pe corpul bărbatului, potrivit precizărilor făcute de Viorel Cernăuțeanu, șeful IGP, ci de la fiica minoră a cuplului.

La mai bine de o oră de la tragedie, Direcția de monitorizare electronică a INP a sesizat Poliția cu privire la dispariția încă din 25 august 2026 a semnalului brățării de monitorizare electronică a bărbatului.