Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   LIVE TEXT/ Ucraina și Rusia…

LIVE TEXT Ucraina și Rusia au organizat un nou schimb de prizonieri de război. Război în Ucraina, ziua 1219

Sursa: Koord_shtab/Telegram

UPDATE 20:00 Ucraina a repatriat un grup de soldați eliberați din captivitatea rusă, a declarat președintele Volodimir Zelenski. „Astăzi, soldați ai Forțelor Armate, ai Gărzii Naționale și ai Serviciului Poliției de Frontieră de Stat se întorc acasă”, a declarat Zelenski, fără a dezvălui numărul lor.

Schimbul urmează celor șase schimburi similare efectuate în ultimele săptămâni, în conformitate cu acordurile încheiate între Kiev și Moscova la a doua rundă de negocieri de pace de la Istanbul, la 2 iunie, notează presa ucraineană.

Ca și în cazul celorlalte schimburi anterioare, cel mai recent s-a concentrat asupra prizonierilor de război grav bolnavi și răniți și a inclus, de asemenea, un grup de tineri soldați sub 25 de ani, a declarat Centrul de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război (POW).

Majoritatea celor eliberați se aflau în captivitate în Rusia din 2022, cel mai tânăr fiind un soldat de 24 de ani luat prizonier în timpul luptei pentru Mariupol, când avea 21 de ani. Cel mai în vârstă dintre prizonierii eliberați avea 62 de ani.

„Majoritatea celor eliberați au petrecut mai mult de trei ani în captivitate, inclusiv Garda Națională care a păzit centrala nucleară de la Cernobîl și apărătorii orașului Mariupol”, conform Centrului de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război.

Soldații eliberați au luptat în regiunile Donețk, Luhansk, Herson, Harkiv, Sumî și Kiev. Printre cei eliberați se numără mai mulți ofițeri.

Ministerul rus al Apărării a anunțat, de asemenea, un schimb de prizonieri cu partea ucraineană, fără a preciza numărul de soldați implicați.

UPDATE 15:10 Ministerul Apărării din Olanda va finanța producția a 20 de vehicule terestre de tip Ermine pentru Ucraina, a anunțat producătorul german de sisteme de apărare Rheinmetall pe 25 iunie, scrie The Kyiv Independent.

Contractul semnat în timpul summitului NATO de la Haga, marchează prima comandă pentru platforma tactică de nouă generație. Ucraina va deveni prima țară din lume care va primi racheta Ermine.

Ermine, dezvoltată de Rheinmetall Defence Nederland, este concepută în principal pentru misiuni de evacuare în prima linie.

Cărucioarele ușoare asigură transport rapid și manevrabil pentru personalul rănit din zonele de luptă. Rheinmetall a declarat că livrările sunt așteptate să înceapă în 2026.

Potrivit Rheinmetall, Ermine este un „sistem tactic ușor care combină robustețea unei unități diesel cu numeroasele avantaje ale unei propulsii electrice”.

Este un sistem modular care vine în patru configurații – quad 4×4, buggy 4×4/6×6 sau vehicul terestru fără pilot (UGV).

Ermine combină un motor diesel cu un motor electric care permite ceea ce Rheinmetall descrie drept „Mișcare silențioasă și ceas silențios” și are o autonomie de până la 1.200 de kilometri și poate transporta până la o tonă.

„Grupul de propulsie electric face ca Ermine să fie aproape silențios. Este capabil să parcurgă până la 50 km în liniște pe teren accidentat și până la 100 km pe șosea”, a declarat compania.

„Sistemul oferă utilizatorilor săi avantaje tactice semnificative în evitarea recunoașterii inamice.”

Motorul electric poate oferi chiar și puncte de încărcare pentru soldații de pe câmpul de luptă.

Pe 24 iunie, prim-ministrul olandez, Dick Schoof, a prezentat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care include 100 de sisteme radar pentru drone, vehicule de front și 80 de milioane de euro (peste 90 de milioane de dolari) pentru inițiativa privind dronele.

Summitul NATO s-a încheiat pe 25 iunie cu un angajament comun al statelor membre de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. Obiectivul actualizat reflectă schimbarea priorităților din cadrul Alianței, pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de al patrulea an.

Spre deosebire de anii precedenți, comunicatul summitului din 2025 nu a inclus o condamnare explicită a invaziei Rusiei. Cu toate acestea, declarația finală a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și a precizat că asistența acordată industriei sale de apărare va fi luată în considerare în cadrul noului criteriu de referință al cheltuielilor.

Președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu președintele SUA, Donald Trump, în cadrul summitului, unde cei doi lideri au discutat despre evoluțiile de pe câmpul de luptă, nevoia Kievului de sisteme suplimentare de apărare aeriană și potențialul de coproducție a dronelor.

„Ei (Ucraina) chiar vor să aibă sistemele antirachetă, așa cum le numesc ei, Patriots, și vom vedea dacă putem face disponibile”, a spus Trump. „Sunt foarte greu de obținut. Și noi avem nevoie de ele. Le furnizăm Israelului și sunt foarte eficiente.”

Remarcile lui Trump semnalează o potențială creștere a capacităților de apărare aeriană ale Ucrainei, care au fost supuse unei presiuni tot mai mari pe fondul intensificării atacurilor rusești .

UPDATE 13:00 Forțele ucrainene au oprit cu succes înaintarea trupelor rusești în zona de frontieră a regiunii Sumî în această săptămână, a relatat comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski, pe Telegram, scrie Hromadske.

Linia frontului în această direcție a fost stabilizată, unitățile ucrainene utilizând tactici de apărare activă și recuperând teritorii ocupate în anumite zone, a adăugat el.

Forțele ucrainene au imobilizat aproximativ 50.000 de soldați ruși, inclusiv brigăzi de elită de asalt aerian (VDV) și marină, în sectoarele Pivnichnoslobozhanskyi și Kursk.

„Acțiunile noastre ofensive în districtul Glușkovo din regiunea Kursk din Rusia au forțat inamicul să devieze unele forțe pentru a-și proteja teritoriul, reducând semnificativ capacitățile ofensive ale principalei lor grupări din sectorul Sumi”, a declarat Sîrski.

Pentru a consolida apărarea, a fost înființat un grup special care să supravegheze protecția regiunii Sumî, însărcinat cu consolidarea fortificațiilor și extinderea barierelor inginerești și defensive, a adăugat generalul Sîrski.

De asemenea, a fost numit un oficial desemnat pentru a coordona pregătirile de apărare ale așezărilor și comunităților teritoriale din regiunea Sumî, concentrându-se pe fortificarea potențialelor rute de atac.

UPDATE 11:40 Guvernul ungar a anunțat miercuri, pe 26 iunie, că 95% dintre participanții la o consultare națională s-au opus aderării Ucrainei la UE, a relatat agenția de știri maghiară Telex, transmiste The Kyiv Independent.

Sondajul, promovat de guvernul premierului Viktor Orban, a atras deja critici cu privire la credibilitatea și prezența sa la vot. Telex a relatat că sistemul ar putea fi manipulat – testele au arătat că utilizatorii au putut vota de două ori folosind adrese de e-mail diferite.

Potrivit Telex, 2 278 000 de persoane au participat la consultare – aproximativ 29% din electoratul care a votat la alegerile pentru Parlamentul European din 2024. Dintre acestea, guvernul a susținut că 95% au votat împotriva aderării Ucrainei la UE, în timp ce doar 5% au susținut candidatura.

Ucraina a depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce Rusia a început războiul în 2022 și i s-a acordat statutul de candidat în câteva luni. În calitate de membru al UE, Ungaria are drept de veto asupra progreselor ulterioare.

Pe 22 aprilie, Orban a declarat că a votat împotriva aderării Ucrainei la UE în cadrul consultării, distribuind public fotografii în care a marcat „împotrivă” pe buletinul de vot. El a avertizat la începutul acestui an că permiterea aderării Kievului la UE ar „distruge” Ungaria.

Orban, cel mai deschis pro-rus lider al UE, a blocat sau a întârziat ajutorul militar acordat Ucrainei, a menținut legături strânse cu președintele Vladimir Putin și a reiterat punctele de vedere ale Kremlinului.

Opoziția ungară și criticii occidentali consideră administrația sa ca fiind din ce în ce mai autoritară, invocând erodarea libertății presei, a independenței sistemului judiciar și a echității electorale.

UPDATE 10:00 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat miercuri, 25 iunie, un acord cu Consiliul Europei pentru înfiinţarea unui tribunal special care să îi urmărească şi să îi judece pe cei responsabili de „crima de agresiune împotriva Ucrainei”, transmite G4Media.

„Toţi criminalii de război trebuie să ştie că se va face dreptate, iar asta include Rusia”, a declarat Zelenski.

Semnarea acordului este o etapă decisivă spre înfiinţarea unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”, a adăugat Alain Berset, preşedintele Consiliului Europei, care reuneşte 46 de ţări.

Este prima dată când un tribunal special a fost creat sub egida Consiliului Europei, organ de monitorizare a respectării drepturilor omului pe continent şi din care face parte şi Ucraina. Rusia a fost exclusă la scurt timp după ce a lansat, în februarie 2022, un război de amploare împotriva Ucrainei, încă în desfăşurare.

Un tribunal special are ca scop să îi judece pe cei responsabili de încălcări grave ale drepturilor omului în contextul unui conflict specific, aşa cum a existat pentru crimele din fostele republici iugoslave sau genocidul minorităţii tutsi în Rwanda.

Crearea sa, anunţată pe 9 mai la Lvov, de Ucraina şi aliaţii săi europeni, va avea drept obiectiv să judece „crima de agresiune”, ceea ce nu poate face Curtea Penală Internaţională (CPI), nerecunoscută de Moscova.

„Acordul de astăzi şi acest tribunal ne oferă o şansă reală de a obţine dreptate pentru crima de agresiune”, a adăugat Volodimir Zelenski.

Tribunalul special nu ar putea, însă, să îi urmărească penal pe preşedintele rus Vladimir Putin, nici pe premierul şi nici pe ministrul său al afacerilor externe, cât timp aceştia vor fi în funcţie.

Cei 15 judecători, din diferite ţări, vor fi selectaţi de un comitet de conducere şi numiţi pentru mandate unice de trei până la nouă ani.

Pe lângă proiectul tribunalului special, Consiliul Europei a iniţiat un registru al daunelor cauzate de războiul din Ucraina. Acest registru a primit „peste 34.000 de solicitări de despăgubiri până astăzi”, a subliniat Alain Berset.

UPDATE 8:30 În noaptea de 26 iunie, forțele ruse au atacat cu 41 de drone de atac de tip Shahed și diverse tipuri de drone Ucraina din următoarele direcții: Breansk, Kursk, Primorsko-Akhtarsk, raportează Forțele Aeriene de Apărare a Ucrainei.

Principala zonă de atac a fost teritoriile de pe linia frontului din regiunile Donețk și Harkiv.

Atacul aerian a fost respins de trupele de rachete antiaeriene, de unități de război electronic și de grupuri mobile de foc ale Forțelor de apărare ucrainene .

„Începând cu ora 8:00, apărarea aeriană a neutralizată 24 de drone de tip Shahed (și alte tipuri de drone) în estul, sudul și nordul Ucrainei. 8 au fost doborâte prin forță de foc, 16 au fost pierdute/suprimate local de război electronic”, au anunțat Forțele.