[FOTO] Câteva mii de români au STRIGAT pentru Unirea cu Basarabia

3000 de persoane cu veste albastre, roşii şi galbene au format un imens tricolor viu la Marşul pentru Unire de la Bucureşti, anunță Mișcarea „Acțiunea 2012”. Participanţii la manifestaţia organizată de Platforma Civică “Acţiunea 2012” au solicitat Unirea României cu R. Moldova ca prioritate naţională. În acest sens, unioniştii au propus spre asumare candidaţilor la alegerile parlamentare din 9 decembrie din Romania o serie de revendicări grupate sub genericul Pact pentru Basarabia.

Susţinerea prin discursuri publice a necesităţii unirii, sprijinirea companiilor din România şi din R.  Moldova pentru extinderea activităţii pe întreg spaţiul celor două state, crearea unui departament pentru reintegrarea R. Moldova sunt câteva dintre solicitările a peste 30 de organizaţii nonguvernamentale din România, R. Moldova şi diaspora. Candidaţii semnatari ai Pactului pentru Basarabia vor fi promovaţi şi recomandaţi alegătorilor pe un site realizat special cu acest scop: www.pactbasarabia.ro.

,,Mii de oameni au ieşit în stradă la Chişinău pentru Unire. Am considerat că ţine de datoria noastră să facem acelaşi lucru. Aşteptăm reacţia candidaţilor la alegerile parlamentare din 9 decembrie”, a declarat Marius Lulea, copreşedintele Platformei Civice “Acţiunea 2012”.

„În viziunea noastră, acest document este generat de creşterea interesului faţă de viitorul comun al românilor de pe ambele maluri ale Prutului, reflectat şi în acţiunile culturale şi sociale privind reîntregirea naţională, la care s-au manifestat zeci de mii de persoane pe parcursul anului 2012”, spun cei de la „Acțiunea 2012”. „Considerăm că societatea românească s-a democratizat şi responsabilizat suficient după căderea comunismului, dar şi a blocului sovietic, pentru a revendica anularea pe cale pașnică si cu respectarea principiilor de drept internațional în vigoare a consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov. Solicităm în mod deschis politicienilor care reclamă voturile românilor să se responsabilizeze şi să aducă în graniţele naţionale cei peste trei milioane de români de la Est de Prut, privaţi de dreptul la Patria Mamă, bunăstare, securitate și identitate națională. Considerăm că este necesar ca toţi factorii de răspundere din România şi Republica Moldova să fie promotorii solidarităţii naţionale şi ai reunirii românilor de pe cele două maluri ale Prutului, mai presus de ideologiile de partid. În acest sens, PACTUL PENTRU BASARABIA reprezintă un angajament și un set de măsuri concrete care vor fi implementate pentru reunirea celor două state româneşti. Asumarea este publică, ceea ce înseamnă că semnatarii oferă o garanție a efortului depus în viitor în acest sens, nu un simplu artificiu electoral menit să extindă numărul votanților”, se spune în comunicatul celor de la Acțiunea 2012.

Platforma Civică Acţiunea 2012, coaliţie formată din peste 30 de organizaţii nonguvernamentale şi grupuri de iniţiativă care militează pentru reunirea României cu R. Moldova, organizatoarea Marşului pentru Unire de la Bucureşti, din 21 octombrie, în asentimentul tuturor celor prezenţi la această manifestaţie, înaintează următoarele:

ASUMARE PUBLICĂ

1. Apariţii publice în care să susțină reunirea celor două state românești şi recunoaşterea existenţei unui singur popor pe ambele maluri ale Prutului. Termen: înaintea alegerilor din decembrie 2012.

2. Discursuri în plenul Parlamentului care amintesc de necesitatea refacerii unității naționale a neamului românesc prin reunirea cu Republica Moldova, ținute cu ocazia sărbătorilor naționale și nu numai.

LEGISLATIV

3. Garantarea securității Republicii Moldova de către statul român si partenerii săi internaționali, în cazul unei agresiuni externe.

4. Finalizarea procedurilor de adoptare a zilei de 31 august (Ziua Limbii Române) ca sărbătoare legală.

5. Acordarea cetăţeniei române în mod automat şi simplificat tuturor celor care se declară etnici români în documentele oficiale din R. Moldova.

6. Desființarea obligației privind necesitatea deținerii sumei de minimum 500 de euro în cazul acordării vizei pentru cetățenii Republicii Moldova care doresc să viziteze România.

ECONOMIC

7. Crearea spațiului economic comun prin: Subvenționarea taxelor suplimentare pentru produselor fabricate în Republica Moldova; Integrarea celor două sisteme energetice naţionale; Integrarea infrastructurii aeroportuare, feroviare şi de transport rutier; Integrarea sistemului poştal şi unificarea sistemului de telefonie

8. Deschiderea pieței de muncă pentru toți cetățenii R. Moldova.

9. Sprijinirea companiilor din România și din R. Moldova în vederea extinderii activității pe întreg spațiul celor două state românești.

INSTITUȚIONAL

10.  Crearea unui departament pentru reintegrarea R. Moldova, aflat în subordinea directă a primului ministru.

11. Integrarea în strategia euro-atlantică a României a unui capitol privind renirea cu Basarabia şi rolul acesteia în securitatea naţională dar și a flancului estic al NATO și al Uniunii Europene.

12. Compatibilizarea legislativă dintre România și Republica Moldova prin implementarea reglementărilor din acquis-ul legislativ european tradus integral în limba română, folosind expertiza României, de către Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii de la București, respectiv Chișinău, precum și de către Institutul European din România.

13. Bugetarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni cu o sumă egală cu suma acordată de statul român minorităților naționale din România.

14. Numirea la conducerea ambasadei de la Chișinău, a Institutului Cultural Român – Chișinău și a Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, a unor persoane competente, care să servească în mod real interesele românești.

15. Finanțarea de către Guvernul României, în parteneriat cu Ministerul Culturii de la Chișinău, a traducerii integrale în limba română a materialelor video, conform legislației Republicii Moldova.

16. Deschiderea unui studiou al Televiziunii Române la Chișinau, care să transmită zilnic informații în și din Republica Moldova, astfel ca publicul să fie ancorat în realitatea cotidiană a celor două spații.

EDUCAȚIONAL

17. Crearea în cadrul Ministerului Educației și Cercetării al României a unui birou special responsabil cu integrarea culturală și socială a studenților și elevilor barasarabeni aflați la studii în România.

18. Regândirea sistemului de selecţie a burselor acordate tinerilor din Republica Moldova astfel încât aplicantul să poată demonstra atașamentul față de cultura, spiritualitatea și valorile românești.

19. Introducerea în manualele de istorie a unui capitol special despre despre românii din jurul frontierelor și din Balcani, în special privind istoria comună a românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Politicienii, ca oameni de stat care cunosc istoria poporului pe care îl conduc, ştiu că „Basarabia e România”, iar în acest sens, noi, românii, aşteaptăm ca ei să acţioneze pentru îndeplinirea idealurilor naționale”, conchid cei de la Mișcarea „Acțiunea 2012”.