De ce sunt bombardate clopotele? Cum războiul distruge catedralele și bisericile din Ucraina

În fața a 250 de episcopi, adunați la Lavra Treimii „Sf. Serghie”, Patriarhul Kirill a condamnat public „persecuția” Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care păstrează relații (deși simbolice) cu Patriarhia Moscovei. „Ca și în vremurile de persecuție, Biserica Ortodoxă Ucraineană este deposedată de bisericile sale”, a spus Patriarhul Kirill. Peste nici patru zile, Biserica Ortodoxă Ucraineană a pierdut nu o biserică obișnuită, ci lăcașul principal al Eparhiei Odesa – Catedrala „Schimbarea la Față”.

Au supraviețuit în mod miraculos

Potrivit Bisericii Ortodoxe Ucrainene, „în timpul atacului terorist al rușilor asupra Odesei, o rachetă inamică a lovit lăcașul sfânt”, relatează Novaya gazeta. Europe. În astfel de cazuri, Ministerul Apărării al Federației Ruse are o singură explicație: „armele de precizie” rusești nu au lovit Catedrala. Cu toate acestea, chiar și în declarațiile lui Igor Konașenkov, se pare, există o notă de îndoială – cei de la Ministerul Apărării al FR numesc versiunea despre lovirea lăcașului de către ucraineni „cea mai probabilă” (dar nu sigură, n. r.).

După cum au relatat reprezentanții Eparhiei Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Odesa, racheta a lovit direct în altarul principal, distrugându-l complet, a fost avariat acoperișul și interiorul catedralei, spărgând tavanele a trei etaje, inclusiv al celui subteran. În mod miraculos, nimeni nu a fost ucis, deși în momentul exploziei în lăcaș se afla un grup de enoriași. Un gardian a fost rănit.

Catedrala „Schimbarea la Față” este unul dintre principalele lăcașe de cult din Odesa, este situată în partea istorică a orașului și este înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Această catedrală, cea mai mare din oraș, a fost fondată în 1794, odată cu înființarea oficială a Odesei. Construită în stilul clasicismului monumental, catedrala a fost sfințită în 1808, iar în 1936 a fost distrusă pentru prima dată. Fundația Ortodoxă a Mării Negre a început s-o reconstruiască în 1999. Fonduri de stat nu au fost atrase, iar majoritatea locuitorilor din Odesa au contribuit la reconstrucția lăcașului. În mod ironic, în urmă cu 13 ani, sfințirea lăcașului a fost făcută de un sobor de preoți condus de același Patriarh Kirill (Gundeaev), iar Mitropolitul Odesei și Ismailului, Agafanghel (Savvin), a devenit parohul Catedralei.

Principalul obiect sfânt al catedralei este icoana făcătoare de minuni (Kasperovskaia) a Maicii Domnului (secolele XV-XVI), renumită pentru multe minuni săvârșite în secolul al XIX-lea. Aceasta niciodată nu a fost confiscată din biserică: în ajunul primei distrugeri a catedralei, altarul a fost mutat la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, care nu a fost închisă în timpul perioadei sovietice.

Când icoana a fost scoasă de sub dărâmături după atacul cu rachete, s-a văzut că era spartă doar sticla chivotului, era acoperită cu praf de ciment căzut de pe pereții distruși, dar per general, aceasta nu a fost deteriorată.

Catedrala găzduiește, de asemenea, moaștele Sfântului Inocențiu de Herson și mormântul prințului Mihail Voronțov, guvernator al Novorossiei și Basarabiei.

Au țintit spre cer

„Oricine țintește spre cer, ajunge să lovească în sine”, a scris Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Mitropolitul Kievului și al întregii Ucraine, Onufrie (Berezovski), în mesajul său adresat ierarhilor, clerului, monahilor și credincioșilor din Eparhia Odesei. Chiar în primele zile ale războiului, capul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a încercat să-l convingă pe Kirill să discute sincer cu Putin despre viziunea creștină privind războaiele și să pună o vorbă pentru milioanele de credincioși ucraineni (pe care Kirill se pare că-i consideră ai săi). Cu toate acestea, deja în martie anul trecut, orice comunicare între Onufrie și Kirill a încetat. În același timp, adresându-se locuitorilor Odesei, Onufrie, pe care guvernul ucrainean îl consideră „pro-moscovit”, i-a îndemnat la „răbdare” și să-și „smerească mânia”. „Oricât de teribil ar fi acest secol”, scrie Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, „în cele din urmă, iubirea divină va învinge.”

Mesajul Starețului Mănăstirii „Sfântul Ilie” din Odesa, arhiepiscop vicar al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Victor, adresat lui Kirill (Gundeaev), scris la locul evenimentelor, este susținut într-o cu totul altă cheie. Arhiepiscopul îi scrie „băiatului de altar” al lui Putin:

„Adesea în predicile dvs. vorbiți despre unitatea «Rusiei Sfinte», pe care o distrugeți complet cu binecuvântarea și faptele dvs… Nu ați spus niciun cuvânt despre necesitatea de a opri acest război mișel. Opriți aceste crime și distrugerea orașelor și satelor pașnice! Opriți vărsarea de sânge! Episcopii și preoții dvs. sfințesc și binecuvântează tancurile și rachetele care bombardează orașele noastre pașnice… Nu mi se întoarce limba să vă numesc «părinte», pentru că sunteți un părinte care și-a trimis copiii la pierzanie.”

Întâistătătorul celeilalte Biserici Ortodoxe Autocefale Ucrainene, Mitropolitul Epifanie (Dumenko), vorbește și despre „răutatea satanică a «lumii rusești»”. Amintindu-și cât de pompos a sfințit Kirill Catedrala distrusă, Epifanie concluzionează: „Binecuvântările lui Gundeaev sunt blesteme, cuvintele acestuia sunt justificarea nelegiuirii, iar acțiunile sale sunt slujirea imperiului malefic.” Capul Bisericii Ortodoxe Ucrainene i-a îndemnat pe toți ucrainenii care continuă să-l considere pe Kirill pastorul lor suprem să-și „deschidă ochii și să nu accepte răul”.

Martirologie

Potrivit Institutului pentru Libertate Religioasă din Kiev, până la începutul lui 2023, din cauza războiului, au fost distruse, deteriorate sau profanate aproximativ 500 de mănăstiri, temple, case de cult și alte clădiri religioase. Acest număr a crescut semnificativ în ultimele luni. Zeci de biserici și case de rugăciune au fost inundate ca urmare a distrugerii barajului de la Nova Kahovka. Proiectul „Religia în flăcări” a adunat informații despre 236 de biserici ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene (ce aparțin Patriarhiei Moscovei), 36 de biserici ortodoxe autocefale ucrainene (BOAU), 12 biserici catolice, 142 de lăcașuri de cult protestante, șapte moschei și 15 sinagogi afectate de atacuri cu rachete sau aflate în zona ostilităților active din Ucraina.

UNESCO a dat alarma în aprilie anul trecut, când numărul monumentelor religioase și culturale căzute pradă bombardamentelor, se apropia de 100. Lazar Assomo, director pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, a spus că o parte semnificativă a monumentelor deteriorate nu poate fi restaurată. El a reamintit că fiecare deteriorare a unui obiect inclus în Lista Patrimoniului Mondial „este o încălcare a dreptului internațional” și o crimă de război. Centrul Odesei, inclusiv Catedrala „Schimbarea la Față”, a fost inclus în această listă în luna ianuarie a acestui an.

În timpul luptelor pentru Sveatogorsk din mai anul trecut, Catedrala „Buna Vestire” a Mănăstirii Lavrei Sveatogorsk a Bisericii Ortodoxe Ucrainene din satul Bogorodicinoe, regiunea Donețk, a fost complet distrusă. Mai târziu, a fost pe jumătate distrusă și lavra, iar starețul și mai mulți călugări au fost uciși în timpul atacului.

Lăcașurile de cult din Harkiv și zonele înconjurătoare au fost parțial distruse chiar de la începutul războiului: Catedrala Adormirii Maicii Domnului, Biserica „Schimbarea la Față”, Biserica „Nașterea Domnului”, bisericile din Antonievsk, Mironosițk, Catedrala Smolensk din centrul regional, Catedrala „Sf. Tamara” din satul Peatihatka, lăcașurile din Dergaci și alte localități din partea centrală și de est. Menționăm că majoritatea bisericilor ortodoxe au clopotnițe înalte, potrivite pentru a instala pe ele puncte de tragere. Acest lucru, aparent, determină soarta lor. În special, din acest motiv, lăcașele de cult din Bahmut și alte orașe din regiunile Donețk și Herson au fost distruse.

În context regional, statisticile arată astfel: regiunea Donețk este lideră la numărul de distrugeri (peste 120 de biserici), pe locul al doilea se situează regiunile Luhansk și Kiev (câte 70 în fiecare), urmate de regiunile Herson (52), Harkiv (51), Nicolaev (31) și Zaporijjea (30). În regiunea Lviv „doar” două biserici au fost avariate, iar în capitala Ucrainei – zece.

Fețe religioase din regiunile aflate sub controlul Rusiei, dar apoi revenite sub controlul Ucrainei, își amintesc cum reprezentanții forțelor armate ale Federației Ruse erau „profund interesați” de problemele confesionale și chiar teologice – ce-i drept, în propriul stil. Rectorul Institutului Creștin din Herson, Valentin Sinii, își amintește:

„Un ofițer rus i-a spus angajatei noastre: «Așa credincioși trebuie complet distruși, pentru că sunteți sectari și spioni americani. Dar e prea puțin să fiți împușcați. Trebuie să vă îngropăm de vii.»”

Pastorul Bisericii „Cuvântul Vieții”, Dmitri Bodiu, din Melitopol, a povestit cum militarii ruși l-au închis și i-au spus că îl vor ucide curând. El a reușit să evadeze și să se evacueze, dar, conform acestuia, preoții Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, Ivan Levițki și Bogdan Geleta, au rămas în partea controlată de ruși a regiunii Zaporijjea.

În plus, una dintre victimele terorii din Bucea, pe care Moscova le numește „actori”, a fost preotul BOAU, Miron Zvarîciuk. Acesta a fost identificat de rude într-una din morgile din Kiev, la o lună după exhumarea cadavrelor civililor uciși din oraș. Aproximativ 150 de cadavre au fost recuperate dintr-un singur mormânt comun de pe teritoriul Bisericii „Sf. Andrei”.

Pe 13 iunie 2023, în satul Belozerka, Regiunea Herson, controlată de Ucraina, protopopul bisericii Ortodoxe Ucrainene, Nikolai Palagniuk, a murit în urma unei lovituri directe de rachetă, în timp ce distribuia ajutor umanitar.