Cele 24 de puncte din Planul de consolidare a rezilienței democratice: „O parte dintre acțiuni reprezintă informații cu caracter secret, pentru a nu compromite mecanismele de protecție ale statului”
Consiliul Național de Securitate (CNS), convocat ieri, 2 decembrie, de președinta R. Moldova, Maia Sandu, a aprobat Planul de consolidare a rezilienței democratice pentru anii 2026-2027. Documentul stabilește direcțiile principale prin care statul va preveni ingerințele externe și va proteja procesele democratice, se arată în comunicatul de presă emis de Președinție.
Ce prevede Planul de consolidare a rezilienței democratice pentru anii 2026-2027?
Conform sursei citate, documentul a fost elaborat pe baza experienței ultimelor trei scrutine, perioadă în care Moldova a fost ținta unor interferențe străine fără precedent: finanțări ilegale ale activităților politice, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare a ordinii publice.
- Promovarea unui cadru care să asigure independența editorială și
profesionalismul furnizorilor media regionali. - Instituirea unui cadru normativ modern privind serviciile digitale și definirea responsabilităților pentru coordonarea acestora la nivel național.
- Ajustarea legislației mass-media la standardele europene, pentru garantarea
independenței editoriale și a protecției jurnaliștilor, în special adoptarea Legii
anti-SLAPP privind protejarea jurnaliștilor și activiștilor de acțiuni judiciare
abuzive. - Dezvoltarea unui program național pentru consolidarea spațiului informațional și
a culturii civice, cu accent pe producția locală, comunicarea publică și educația
democratică. - Dezvoltarea unor servicii media regionale incluzive, care să reflecte diversitatea
lingvistică și culturală. - Creșterea transparenței în domeniul media prin instituirea unui registru clar al
proprietății și controlului asupra furnizorilor de conținut. - Crearea unei capacități analitice dedicate integrității proceselor electorale, cu rol
în evaluarea riscurilor financiare, digitale și informaționale. - Implementarea unui program național de alfabetizare media și civică, destinat
tuturor categoriilor relevante de public. - Stabilirea obligației de evidențiere clară a conținuturilor politice sponsorizate în
perioadele electorale. - Dezvoltarea unui mecanism de avertizare timpurie privind campaniile de
dezinformare și manipulare informațională. - Consolidarea arhitecturii de securitate cibernetică și guvernanței instituționale în
domeniu. - Organizarea de instruiri periodice pentru personalul public privind bune practici
de securitate cibernetică și recunoașterea incidentelor cibernetice. - Realizarea unui audit anual independent privind securitatea cibernetică a
proceselor electorale. - Actualizarea cadrului legal privind activele digitale, în conformitate cu
standardele europene și internaționale în domeniu. - Consolidarea cooperării interinstituționale pentru validarea și analiza datelor
financiare relevante. - Îmbunătățirea schimbului de informații între instituțiile relevante pentru
identificarea și gestionarea fluxurilor financiare cu risc sporit. - Optimizarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor în cadrul
instituțiilor financiare și prestatorilor de servicii de plată. - Actualizarea cadrului penal pentru a sancționa utilizarea neautorizată sau
tranzacționarea datelor bancare în scopuri ilicite. - Dezvoltarea capacităților instituționale în analiza și investigarea tranzacțiilor
asociate activelor digitale. - Implementarea unor programe continue de formare și certificare în analiza
tehnologică și financiară avansată. - Intensificarea cooperării între instituții pentru desfășurarea eficientă a
investigațiilor. - Elaborarea cadrului normativ privind comunicarea online în campaniile
electorale, cu scopul prevenirii finanțărilor din surse terțe și contracarării
dezinformării, în conformitate cu pachetul de reglementări digitale al Uniunii
Europene. - Revizuirea procedurilor privind activitatea formațiunilor politice, prin stabilirea
unor criterii clare de menținere a statutului acestora. - Ajustarea procedurilor instituționale pentru asigurarea unui proces eficient și
previzibil de acreditare a reprezentanților mass-media și a observatorilor
electorali.
Conform Președinției, o parte dintre acțiuni reprezintă informații cu caracter secret, pentru a nu compromite mecanismele de protecție ale statului.
„Adoptarea planului este justificată de vulnerabilitățile constatate în cadrul ultimelor procese electorale și de obligația statului de a garanta că exercițiile democratice din Republica Moldova se desfășoară în siguranță și fără influențe străine. Documentul oferă instituțiilor publice o direcție clară de acțiune pentru anii 2026–2027 și consolidează eforturile de protejare a securității naționale într-un context regional complicat”, scrie sursa citată.
În aceeași ședință, CNS a aprobat și propriul regulament de organizare și funcționare, în conformitate cu noua Lege a securității naționale din 2025. Regulamentul definește procedurile pentru pregătirea ședințelor, introduce reuniuni tehnice prealabile și stabilește modul de adoptare a deciziilor, inclusiv al celor cu caracter obligatoriu. Totodată, acesta prevede prezentarea unui raport anual Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică.
Maia Sandu: Planul vine să răspundă la necesitățile de consolidare a securității statului
„La ședință am discutat Planul de consolidare a rezilienței R. Moldova. Este un plan de măsuri pentru următorii ani 2026-2027 și care vine să răspundă la necesitățile de consolidare a securității statului și a rezilienței. Pornind de la problemele cu care ne-am confruntat la primele scrutine și interferențele externe în procesele democratice ale R. Moldova pe trei dimensiuni importante: reziliența informațională, cibernetică și lupta împotriva finanțării ilicite, am venit cu un set de măsuri, pentru ca să avem un stat mai puternic, mai pregătit la următoarele scrutine, dar și între aceste scrutine”, a declarat Maia Sandu.
„Guvernul va veni cu un plan de combatere a acestui fenomen, pentru că riscurile sunt mari, având un război la hotar”, a subliniat președinta Maia Sandu, în conferința de presă după ședința CNS, atunci când a fost întrebată de un jurnalist dacă contrabanda cu armament de la vama Albița poate fi considerat un caz de siguranță națională și dacă vor urma demisii.
Șefa statului a declarat că autoritățile așteaptă concluziile anchetei în acest caz și a subliniat că persoanele implicate trebuie să fie trase la răspundere.
„Am discutat acest subiect la alte ședințe aici, la Președinție. Au avut loc ședințe și la Guvern pe acest subiect. Este o problemă mare, o problemă cu care o să ne confruntăm în continuare, din păcate. Pentru că avem un război la hotar, era evident că traficul de arme va deveni o provocare mare pentru noi. Pe acest caz concret se investighează și așteptăm rezultatele acestei anchete, dar dincolo de acest caz este clar că riscurile sunt mari și discutăm cu toate instituțiile responsabile.
Guvernul va veni cu un plan de combatere a acestui fenomen, pentru că riscurile sunt mari, având un război la hotar. Ce înseamnă eventuale soluții sau măsuri? În primul rând, echipament performant la hotar cu Ucraina, tehnologii moderne care să ne permită cu resursele noastre limitate să putem să combatem acest fenomen. Bineînțeles ține și de politica de cadre (…). Așteptăm organele de anchetă să stabilească cum s-a întâmplat exact, cine sunt cei implicați, avem informații despre o parte dintre ei (…). Evident, acești oameni trebuie să fie sancționați, pentru că doar așa se va opri acest fenomen (…)”, a declarat Maia Sandu în conferința de presă.
Un camion încărcat cu armament a fost oprit pe 20 noiembrie la vama Albița. Conform surselor consultate de ZdG, în camion se aflau mai multe arme, însă în actele prezentate vameșilor figura o încărcătură descrisă drept „elemente metalice”. Armamentul a fost descoperit după ce un vameș moldovean și-a informat colegii din cadrul autorității vamale române despre anumite suspiciuni, fiind dispusă efectuarea scanării mijlocului de transport, operațiune care a fost realizată de către partea română.
Între timp, Serviciul Vamal al R. Moldova susține că a demarat o anchetă internă, în paralel cu cea a organelor de drept, care au pornit o cauză penală. Camionul nu a traversat frontiera cu Ucraina, au constatat organele de drept.
