Milioanele de rezervă şi „cadourile de Crăciun” pentru APL-uri
Cetăţenii ajunşi în situaţii complicate contează în primul rând pe ajutorul venit din partea autorităţilor. Pentru situaţii excepţionale, Guvernul aprobă anual un buget de rezervă, care în 2013 a ajuns la circa 60 de milioane de lei. Dacă în 2012 Fondul de Rezervă a fost distribuit în mare parte pentru premii naţionale, decernări şi deplasări ale oficialilor, în 2013 cea mai mare parte a fost distribuită autorităţilor locale. În contextul în care anul curent este un an electoral, aceste alocări „sunt cu un înalt potenţial politic”, spun unii experţi economici.
Cu bani din Fondul de Rezervă au fost acoperite sute de case şi lichidate alte pagube în urma inundaţiilor din vara trecută. Pentru compensarea prejudiciilor pe care producătorii agricoli le-au suportat în urma calamităţilor naturale, în 2013 au fost alocaţi peste 16 milioane de lei. Alocaţiile pentru atenuarea situaţiilor excepţionale, dar şi pentru construcţii şi obiecte de infrastructură au crescut semnificativ în comparaţie cu anul 2012. Pentru acest compartiment, anul trecut au fost alocaţi circa o treime din banii Fondului de Rezervă. În acelaşi timp, au crescut semnificativ şi alocările pentru Administraţiile Publice Locale (APL).
„Avem cultură, sport şi drumuri de urgenţă”
Analiza cheltuielilor prezentată de experţii ADEPT, atestă, pentru 2013, o tendinţă de îmbunătăţire a modului de distribuire a acestor bani. Comparativ cu anii precedenţi, s-au redus cheltuielile pentru unele manifestări şi conferinţe, premii şi ajutoare umanitare. Cu toate acestea, şi în 2013, au fost alocaţi bani pentru evenimente care puteau fi planificate din timp în bugetele instituţiilor de profil.
„De fapt, până acum nu s-a stabilit foarte clar ce înseamnă situaţie neprevăzută şi situaţie de urgenţă. Acest lucru dă posibilitatea ca aceşti bani să fie utilizaţi pentru activităţi culturale, pentru medalii, călătorii, deplasări ale ministerelor şi autorităţilor publice”, menţionează Tatiana Savva, expertă în cadrul Centrului analitic Expert-Grup. „Din 2007 până în 2013 noi am avut cultură de urgenţă, am avut sport de urgenţă, deplasări de urgenţă, drumuri de urgenţă, case de cultură de urgenţă. Lucruri care pot fi planificate în bugetele autorităţilor care gestionează aceste probleme”, adaugă experta.
Milioane de lei pentru evenimente previzibile
Pentru organizarea de manifestări şi conferinţe au fost alocaţi peste două milioane de lei. Sumă mai mică, în raport cu 2012. Acestea, însă, în mare parte, sunt evenimente care se desfăşoară anual. Şi în acest an au fost alocaţi bani pentru organizarea Zilei Naţionale a Vinului sau pentru organizarea acţiunilor consacrate Zilei Victoriei. La fel, s-au alocat bani pentru decernarea premiilor naţionale şi pentru evenimente sportive la care se ştia din timp că R. Moldova va participa.
Pentru pregătirea Lotului Naţional Olimpic pentru Jocurile Olimpice din 2013-2014 au fost alocate peste patru milioane de lei, iar alte patru milioane au fost alocate pentru onorariile Companiei de avocatură „DLA Piper”, care a reprezentat interesele R. Moldova într-un proces la Centrul Internaţional pentru soluţionarea disputelor investiţionale din Washington.
Reprezentanţii Ministerului Finanţelor justifică aceste alocări prin faptul că, la etapa elaborării bugetului, unele aspecte nu sunt definitive. Unele decizii se iau ulterior sau chiar după adoptarea bugetului public, majoritatea chestiunilor pe care le vizează necesitând rezolvare imediată. „Nu poţi, la fiecare apariţie a unei necesităţi stringente, să rectifici bugetul. Pentru asta şi sunt create fondurile de rezervă ale guvernelor”, spune Vasile Bulicanu, director al Direcţiei generale sinteză bugetară din cadrul Ministerului Finanţelor.
Proiecte investiţionale, pe bani din Fondul de Rezervă
Dacă în 2012 Fondul de Rezervă a fost distribuit în mare parte pentru premii naţionale, decernări şi deplasări ale oficialilor, în 2013 cea mai mare parte a fost distribuită autorităţilor locale. În studiul de evaluare pe care Asociaţia ADEPT l-a prezentat la sfârşitul lunii februarie, se constată că APL-urilor le-au revenit circa 38 procente din bani. Comparativ cu anii precedenţi, acest procent a crescut semnificativ. Experţii spun că există multiple carenţe legate de modul în care au fost acordaţi aceşti bani. Astfel, la penultima şedinţă a Guvernului din 26 decembrie 2013, unor consilii raionale le-au fost alocate mijloace financiare cu scopul de a „achita datorii pentru lucrările efectuate la obiectele de importanţă socială, culturală şi de mediu”. Or, printre acestea se numără şi alocări care nu sunt neapărat datorii, ci proiecte care urmează să apară. Drept exemplu pot servi numeroasele alocări pentru realizarea lucrărilor de proiectare, cum ar fi reconstrucţia digului din satul Văleni sau proiectarea planului urbanistic din satul Slobozia Mare, Cahul, construcţia garajului gimnaziului din satul Cotiujenii Mici, Sângerei, şi elaborarea mai multor proiecte de aprovizionare şi renovare din raionul Soroca.
„Este vorba de unele proiecte investiţionale. Acestea ar trebui să treacă printr-un proces de negociere, transparent, în cadrul Guvernului, în cadrul acestor APL-uri, să se facă cunoscut acest lucru, să nu se bată pe uşa din spate, dar să fie acest proces discutat inclusiv cu societatea. Eu nu neg că aceşti bani au fost necesari, însă acest lucru trebuia făcut într-un mod transparent, implicând toţi actorii importanţi care ar fi trebuit implicaţi la această etapă”, menţionează Tatiana Savva.
„Cadouri de Crăciun” cu tentă politică
Aparent, aceste alocări corespund regulamentului privind alocarea mijloacelor din Fondul de Rezervă, însă modul în care au fost repartizaţi aceşti bani către administraţiile locale trădează un tratament părtinitor, în funcţie de apartenenţa politică a primarilor. Astfel, primarilor care sunt membri PLDM le-au revenit circa 47 la sută din resursele financiare alocate, celor din PDM – 39%, PL – 4%, PCRM – 4%, iar primarilor independenţi circa 6%.
„Eu le spun acestor bani „cadou de Crăciun”. La 26 decembrie s-au dat sume importante de bani APL-urilor pentru realizarea unor acţiuni cu un înalt potenţial politic”, menţionează Tatiana Savva, amintind că 2014 este un an electoral.
„Atunci când sunt alocaţi banii publici, în primul rând trebuie să atragem atenţia la utilitatea acestor bani. Populaţia nu trebuie să fie repartizată după criterii politice, că primarul e de acolo sau de dincolo. El e cetăţean al R. Moldova şi are acelaşi drept. Fie că primarul e de la PLDM sau de la alt partid. Ei sunt egali, sunt oameni care locuiesc în aceeaşi ţară”, susţine Viorel Chivriga, expert economic.
Cele peste 20 de milioane de lei care au fost alocate de Guvern la penultima şedinţă a executivului au trezit suspiciuni unor membri ai societăţii civile, care consideră că în acest caz s-a profitat de faptul că în buget mai erau circa o treime din bani. Potrivit regulamentului, soldul neutilizat al mijloacelor alocate din Fondul de Rezervă ar trebui să fie restituit în bugetul de stat, de aici se explică şi alocarea consistentă a mijloacelor financiare APL în luna decembrie 2013.
„După 27 decembrie este foarte problematică utilizarea acestor bani. Ori ei rămân în sold şi trebuie reîntorşi în primele zile ale anului nou, ori aici sunt abateri de alt gen.Sunt banii contribuabililor din R. Moldova şi bineînţeles că ei trebuie să fie utilizaţi conform destinaţiei. La distribuirea mijloacelor financiare după criterii politice, place cuiva sau nu place, dar, iarăşi, vorbim de transparenţă şi lumea trebuie să cunoască şi aceste lucruri”, opinează preşedintele Curţii de Conturi, Serafim Urecheanu.
Noua lege privind finanţele publice locale ar putea aduce mai multă lumină
În 2013, Ministerul Finanţelor a respins mai multe solicitări venite atât din partea cetăţenilor, cât şi a autorităţilor centrale, acest aspect a fost vizibil şi apreciat de cei care stau cu ochii pe Fondul de Rezervă, însă adoptarea hotărârii de la sfârşitul anului a adus o lumină pală asupra acestui progres.
Aprobarea proiectul de lege privind finanţele publice locale ar putea aduce mai multă lumină şi în cazul Fondului de Rezervă, consideră experţii. Asta pentru că proiectul de lege care a fost aprobat în primele două lecturi conţine o secţiune dedicată fondurilor de rezervă şi celui de urgenţă. Astfel, Fondul de Rezervă va fi destinat finanţării cheltuielilor urgente care apar pe parcursul anului, dar care nu au putut fi prevăzute în bugetele aprobate; iar Fondul de intervenţie, finanţării cheltuielilor urgente legate de înlăturarea consecinţelor calamităţilor naturale, în caz de epidemii, precum şi în alte situaţii excepţionale. Faptul că acest proiect încă nu este aprobat rămâne a fi un impediment în calea unor progrese privind implementarea noului concept de gestionare a situaţiilor imprevizibile.
